Pâinea noastră zilnică
Eu sunt Pâinea vieţii,
(Ioan 6:35)
Din punct de vedere fizic, ne hrănim cu pâine. Din punct de vedere spiritual, ne hrănim cu Isus Hristos şi cu Cuvântul lui Dumnezeu.
Multe lucruri care în urmă cu câţiva ani erau socotite un lux sunt acum o necesitate. Astăzi socotim că nu putem trăi fără maşină, fără aparate de uz casnic, fără diferite servicii guvernamentale şi fără multe alte lucruri. Cu toate acestea, dacă am rămâne într-o bună zi fără ele, am reuşi să supravieţuim. În domeniul spiritual însă lucrurile stau altfel. Nu putem spune niciodată că ne putem lipsi de Pâinea care coboară din cer.
Pâinea este un aliment de bază. Sute de milioane de locuitori ai Pământului sunt ameninţaţi de pericolul morţii prin inaniţie. Totuşi de foame spirituală suferă cu mult mai mulţi! Cel mai mare pericol pentru viaţa spirituală este consumul redus de pâine spirituală, în ciuda faptului că ea se află la îndemâna noastră din belşug.
Într-un anumit sens, hrănirea spirituală depinde de apetitul spiritual. A trăi prin Isus înseamnă a depinde de El, a ne preda Lui în fiecare zi. înseamnă a tânji după El aşa cum trupul tânjeşte după mâncare. Când flămânzim şi însetăm după neprihănire, viaţa noastră spirituală nu este niciodată săracă. Hristos este esenţial pentru existenţa noastră zilnică. El ne împlineşte nevoile în mod real.
Hristos a venit în lumea noastră nu doar pentru a ne oferi informaţii, nu doar pentru a crea o mişcare intelectuală, nu doar pentru a pune bazele unui sistem nou de gândire. El a venit să ne ofere o viaţă nouă, o putere nouă cerească. El nu a venit doar pentru a ne corecta concepţiile, ci pentru a ne dărui viaţă divină. Noi trăim prin El. Noi nu reducem realitatea divină la un crez, ci în spatele tuturor adevărurilor din Cuvântul lui Dumnezeu îl vedem pe Isus Hristos, prin Duhul Sfânt.
Existenţa noastră este legată de toate cele trei Persoane ale Dumnezeirii. În Biblie, Dumnezeu nu ne oferă o serie de prezentări religioase, ci ni Se oferă pe Sine. Iar descoperirea aceasta ne transformă.
„Picurâ-ne, Doamne, cu pace-nrouratâ,
Până ne vei stinge tulburarea toată
Şi ia-ne de pe suflet povară şi pelin
Să-Ţi fie viaţa noastră Osana şi Amin,
Înmiresmată pace roată, roată.”
