A împărtăși dragostea lui Hristos în munții Anzi

 Ci sfinţiţi în inimile voastre pe Hristos ca Domn. Fiţi totdeauna gata să răspundeţi oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi, dar cu blândeţe şi teamă.

(1 Petru 3: 15)

În 1988, soţul meu, Ted, şi cu mine am avut ocazia de a merge în Venezu­ela cu Maranatha Volunteers International. Am petrecut două săptămâni împreună cu grupul nostru, construind o şcoală şi câteva biserici în Barqui­simeto. Acest oraş se află într-o zonă extrem de aridă, fără vegetaţie. După încheierea proiectului, ni s-a oferit privilegiul de a merge într-o excursie la Merida, un frumos oraş aflat la poalele Anzilor. Am obiceiul să mă rog în­totdeauna ca Dumnezeu să mă conducă la oameni care n-au auzit niciodată de El, cărora să le împărtăşesc dragostea Sa, dar până atunci nu avusesem ocazia. În Merida, am mers cu telecabina împreună cu alţi voluntari ca să urcăm pe vârful unui munte din Anzi. Datorită înălţimii, trebuia să schim­băm telecabina de patru ori.

Niciunul dintre voluntarii Maranatha nu a fost cu noi pe drumul de întoarcere. Ted şi eu ne-am urcat în telecabină, dar n-am mai găsit două scaune libere alăturate. În faţă erau două cupluri, unul de o parte, altul de cealaltă, aşa că noi doi ne-am aşezat alături de ei, faţă în faţă.
– De unde sunteţi? am întrebat eu în spaniolă.
– Barquisimeto, a fost răspunsul.
Am adăugat apoi că tocmai ce petrecusem două săptămâni în locul re­spectiv.
– Nimeni nu vine ca turist în Berquisimeto, mi-au răspuns ei.
Le-am spus ce am făcut acolo şi au vrut să ştie mai multe. Aşa că am început să discut cu ei şi să le spun despre dragostea lui Isus. Chiar atunci a trebuit să coborâm şi să aşteptăm o altă telecabină. Eram dezamăgită că nu avusesem mai mult timp să discut cu ei. Dar când am urcat în următoarea telecabină, erau acolo şi ţinuseră ocupate două scaune pentru noi. Şi asta s-a întâmplat până am ajuns jos, la baza muntelui. Cât de bucuroasă am fost că am putut vorbi cu ei! Am aflat că nu aveau Biblie, aşa că le-am luat numele şi adresa, pentru ca un pastor din zonă să le ducă o Biblie.

Dumnezeu ne oferă ocazii de a împărtăşi dragostea Sa atunci când sun­tem deschişi la îndemnurile Sale. Când am ajuns jos, aveam simţământul că ne făcuserăm noi prieteni. Aceştia erau atât de sinceri în afla mai multe despre Dumnezeu, încât chiar cred că, într-o zi, mă voi întâlni cu ei în cer. Şi ce reîntâlnire va fi aceea!

SADIE TORRES

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO