Sclavi eliberaţi

Studiul 5

Luni , 29 octombrie 2012

 

Când înţelegem că răscumpărarea este eliberarea dintr-o formă de sclavie care necesita o intervenţie exterioară, tragem concluzia că omul păcătos este ţinut ostatic de o forţă sau de o putere mai mare decât el. Dar trebuie mai întâi să răspundem la întrebarea următoare: Ce putere îl ţine rob pe omul păcătos?

2. Studiază Romani 6:12-23. Observă că în versetele 18, 20 şi 22, Pavel vorbeşte despre libertate („slobozenie”). În ce context? Ce vrea să spună el aici?

Romani 6

12. Deci păcatul să nu mai domnească în trupul vostru muritor şi să nu mai ascultaţi de poftele lui.
13. Să nu mai daţi în stăpânirea păcatului mădularele voastre, ca nişte unelte ale nelegiuirii; ci daţi-vă pe voi înşivă lui Dumnezeu, ca vii, din morţi cum eraţi; şi daţi lui Dumnezeu mădularele voastre, ca pe nişte unelte ale neprihănirii.
14. Căci păcatul nu va mai stăpâni asupra voastră, pentru că nu sunteţi sub Lege, ci sub har.
15. Ce urmează de aici? Să păcătuim pentru că nu mai suntem sub Lege, ci sub har? Nicidecum.
16. Nu ştiţi că, dacă vă daţi robi cuiva, ca să-l ascultaţi, sunteţi robii aceluia de care ascultaţi, fie că este vorba de păcat, care duce la moarte, fie că este vorba de ascultare, care duce la neprihănire?
17. Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, pentru că, după ce aţi fost robi ai păcatului, aţi ascultat acum din inimă de dreptarul învăţăturii pe care aţi primit-o.
18. Şi, prin chiar faptul că aţi fost izbăviţi de sub păcat, v-aţi făcut robi ai neprihănirii. –
19. Vorbesc omeneşte, din pricina neputinţei firii voastre pământeşti: după cum odinioară v-aţi făcut mădularele voastre roabe ale necurăţiei şi fărădelegii, aşa că săvârşeaţi fărădelegea, tot aşa, acum trebuie să vă faceţi mădularele voastre roabe ale neprihănirii, ca să ajungeţi la sfinţirea voastră!
20. Căci, atunci când eraţi robi ai păcatului, eraţi slobozi faţă de neprihănire.
21. Şi ce roade aduceaţi atunci? Roade de care acum vă este ruşine: pentru că sfârşitul acestor lucruri este moartea.
22. Dar acum, odată ce aţi fost izbăviţi de păcat şi v-aţi făcut robi ai lui Dumnezeu, aveţi ca rod sfinţirea, iar ca sfârşit viaţa veşnică.
23. Fiindcă plata păcatului este moartea, dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Isus Hristos, Domnul nostru.

Gândeşte-te ce spune Pavel în acest pasaj şi în Romani 6:1-11. La început, el arată ce se întâmplă cu ocazia botezului creştin şi apoi prezintă câteva lucruri care trebuie să moară împreună cu Hristos la botez. După aceea, îl îndeamnă pe creştinul care a devenit una cu Hristos să dea dovadă că acum este robul lui Hristos, Cel care l-a eliberat de sub puterea păcatului.

Romani 6

1. Ce vom zice, dar? Să păcătuim mereu, ca să se înmulţească harul?
2. Nicidecum! Noi, care am murit faţă de păcat, cum să mai trăim în păcat?
3. Nu ştiţi că toţi câţi am fost botezaţi în Isus Hristos, am fost botezaţi în moartea Lui?
4. Noi deci, prin botezul în moartea Lui, am fost îngropaţi împreună cu El, pentru ca, după cum Hristos a înviat din morţi, prin slava Tatălui, tot aşa şi noi să trăim o viaţă nouă.
5. În adevăr, dacă ne-am făcut una cu El, printr-o moarte asemănătoare cu a Lui, vom fi una cu El şi printr-o înviere asemănătoare cu a Lui.
6. Ştim bine că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, pentru ca trupul păcatului să fie dezbrăcat de puterea lui, în aşa fel ca să nu mai fim robi ai păcatului;
7. căci cine a murit, de drept, este izbăvit de păcat.
8. Acum, dacă am murit împreună cu Hristos, credem că vom şi trăi împreună cu El,
9. întrucât ştim că Hristosul înviat din morţi nu mai moare: moartea nu mai are nicio stăpânire asupra Lui.
10. Fiindcă prin moartea de care a murit, El a murit pentru păcat, o dată pentru totdeauna; iar prin viaţa pe care o trăieşte, trăieşte pentru Dumnezeu.
11. Tot aşa şi voi înşivă, socotiţi-vă morţi faţă de păcat, şi vii pentru Dumnezeu, în Isus Hristos, Domnul nostru.

Ideea principală transmisă aici de Pavel este aceea că, prin Hristos, putem fi eliberaţi de puterea înrobitoare a păcatului, oricât de mult a fost coruptă de păcat firea noastră. Există oare vreun om care să nu fi văzut cât de distrugătoare poate fi această robie, care să nu fi văzut oameni ruinaţi de păcat, există vreun om care să nu se fi luptat cu puterea păcatului manifestată în viaţa lui? Păcatul este, cu siguranţă, cel mai mare duşman cu care avem de luptat.

Dar şi mai rău este faptul că robia aceasta nu a fost impusă în mod exclusiv din exterior, ci vine şi din interiorul nostru. Cum putem fi eliberaţi de o robie care vine dinăuntrul nostru, din însăşi natura noastră?

După cum se afirmă în versetele de mai sus, soluţia se găseşte numai în puterea lui Isus care a obţinut biruinţa pentru noi şi care ne oferă puterea de a birui. Prin Hristos, noi suntem iertaţi de păcate şi, mai mult decât atât, murim faţă de ele şi suntem eliberaţi de ele. Ele nu ne mai domină. Făgăduinţele acestea sunt uimitoare, sunt impresionante şi fiecare om care mărturiseşte Numele lui Hristos trebuie să ceară împlinirea lor în dreptul lui.

Care a fost experienţa ta cu puterea înrobitoare şi brutală a păcatului? Cum te poţi deprinde să te prinzi de făgăduinţele minunate ale eliberării prin Isus?

Postări conexe

1 comentariu

  • Metodele de lucru ale celui rau sant brutale,puternice ca impact emotional,invazive in sfera familiala ;Dumnezeu sta la usa si bate,Diavolul da buzna inauntru incaltat cu bocancii represiunii si a santajelor de tot felul.Condititia de aparenta liniste o avem ,cand santem deja supusii lui macar prin un singur mic compromis.De aceea nu trebuie sa uitam ca relatia cu Dumnezeu depinde de vointa noastra, complet.Fara perseverenta in discursul nostru spiritual,noi santem sortiti esecului,de unde si indemnul:”veghiati si rugati-va…”

  • Fiindcă plata păcatului este moartea, dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Isus Hristos, Domnul nostru.
    (Romani 6,23)
    Şi balaurul, mâniat pe femeie, s-a dus să facă război cu rămăşiţa seminţei ei, care păzesc poruncile lui Dumnezeu, şi ţin mărturia lui Isus Hristos.(Apoc.12,17)

  • Multumiri fie aduse Domnului Hristos care ne-a eliberat din sclavia pacatului si doreste sa elibereze pe toti cei care vrea sa-l primeasca ca Domn si Mantuitor. Urmasi lui Hristos ar trebui sa invete din aceasta sa puna in vita lor si a altora razele acestei tainice iubiri minunate,pt. a se pregati sa cante cu cei mantuiti cantarea de lauda care spune:A Celui ce sade pe scaunul de domnie,si a Mielului sa fie lauda,cinstea,slava si stapanirea in vecii vecilor!Amin.Apoc.5,13

  • e atat de greu de inteles pentru unii….Dumnezeu doar vrea sa locuiasca in noi .Apoi cel in care locuieste Dumnezeu devine un om iubitor,indelung rabdator,plin de bunatate,de bucurie..Pe partea cealalta satana care vrea sa fie ca Dumnezeu,de asemenea vrea si el sa locuiasca in noi,numai ca noi numim aceasta ,,posedare”,si omul acela este un mincinos,betiv,curvar,ucigas,lacom,exact contrariul.Noi suntem doar niste temple,case sau trupuri in care neaparat trebuie sa domneasca unul din cele doua duhuri.Partea pe care unii nu vor sa o inteleaga(sau nu pot)este ca nici unul din aceste duhuri nu obliga.Fiecare avem dreptul(liberul arbitru)de a decide de cine ne lasam locuiti.Satana are metodele lui de a convinge oamenii…dar ganditi-va adanc ca si Dumnezeu are metodele lui de a convinge oamenii….Cu marea diferenta ca puterea lui Dumnezeu este mult mai mare.si daca puterea lui Dumnezeu este mai mare de ce sunt mai multi care se lasa convinsi de cel rau decat de Dumnezeu? e foarte simplu: LE PLACE.Sau in acele lucuri gasesc placere.Lucrurile de sus nu le-au vazut pentru ca slava lui Dumnezeu sta in ascunderea lucrurilor (PROV 25.2)si asta pentru ca de cele de sus au parte doar cei ce le doresc din toata inima. pace 🙂 bucurie 🙂 indelunga rabdare 🙂 bunatate 🙂 si dragoste 🙂 🙂

Răspunde-i lui GINA (anulează răspunsul)