[vineri, 3 octombrie]

 

 

Suplimentar: Ellen G. White, „Patriarhi și profeți”, cap. 44; Istoria mântuirii, cap. 23

 

„Isus îmi adresează mie făgăduinţele şi avertizările Sale. Dumnezeu a iubit lumea atât de mult, încât Și-a dat unicul Fiu, pentru ca eu, crezând, să nu pier, ci să am viaţa veşnică. Experienţele arătate în Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să devină experienţele mele. Rugăciunea şi făgăduinţa, învăţătura şi avertismentul îmi aparțin. […] Atunci când credinţa primeşte şi asimilează astfel principiile adevărului, acestea devin o parte a fiinţei, o parte care pune în mişcare viaţa. Cuvântul lui Dumnezeu primit în suflet modelează gândurile şi determină dezvoltarea caracterului” (Ellen G. White, „Hristos, Lumina lumii”/„Viața lui Iisus”, p. 390, 391).

 

„Nu există altă idee care trebuie să fie tratată cu mai multă seriozitate, să fie repetată mai des sau întipărită cu mai multă fermitate în mintea tuturor decât aceea de imposibilitate a omului căzut de a merita ceva prin faptele sale, oricât ar fi ele de bune. Mântuirea este primită numai
prin credinţa în Isus Hristos” (Ellen G. White, „Credința și faptele”, p. 19).

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO