[vineri, 18 iunie] Un gând de încheiere

 

 

„Singura cale prin care [păcătosul] poate să ajungă la neprihănire este credința. Prin credință, el poate să-I aducă lui Dumnezeu meritele lui Hristos, iar Domnul pune ascultarea Fiului Său în contul celui păcătos. Neprihănirea Domnului Hristos este acceptată în locul greșelii omului, iar Dumnezeu primește, iartă și îndreptățește sufletul pocăit care crede și îl tratează ca și când ar fi neprihănit, iubindu-l ca pe Fiul Său. Acesta este modul în care credința este socotită neprihănire.” – Ellen G. White, „Credința și faptele”, p. 101.

 

„Când, prin pocăință și credință, Îl primim pe Hristos ca Mântuitor al nostru, Domnul ne iartă păcatele și Își retrage pedeapsa prescrisă pentru călcarea Legii. Ca urmare, cel păcătos stă înaintea lui Dumnezeu ca un om neprihănit, el primește favoarea Cerului și are părtășie cu Tatăl și cu Fiul prin Duhul Sfânt.” – Ellen G. White, „Solii alese”, cartea 3, p. 191.

 

Rezumat: Vechiul legământ, noul legământ: Isus a plătit datoria Legii, așa că putem fi drepți în ochii lui Dumnezeu.

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO