Un gând de încheiere

„Și omul are o lucrare de făcut în ziua aceasta [în Sabat]. Nevoile vieții trebuie satisfăcute, bolnavii trebuie îngrijiți, lipsurile celor în nevoie trebuie împlinite. Acela care neglijează să-i ajute în Sabat pe suferinzi nu va fi socotit fără vină. Sfânta zi de odihnă a Domnului a fost făcută pentru om și faptele de milă sunt în armonie desăvârșită cu scopul urmărit prin ea. Dumnezeu nu dorește ca făpturile Lui să sufere nici măcar o oră fie în Sabat, fie în altă zi, dacă acea suferință poate să fie îndepărtată.” – Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii (Viața lui Iisus), pp. 206–207

Rezumat: Dumnezeu a dat Sabatul ca un mod de aducere-aminte a creațiunii și răscumpărării, dar sunt și multe beneficii practice. Sabatul ne învață să ne încredem în grija lui Dumnezeu față de noi, să practicăm egalitatea și poate deveni o disciplină spirituală care să ne transforme toate relațiile. Isus a demonstrat idealul Său pentru Sabat prin vindecarea bolnavilor și punând accent pe Sabat ca zi în care să îi ajutăm pe cei în nevoie.

Studiu suplimentar: Ellen G. White, Patriarhi și profeți, capitolul „De la Marea Roșie la Sinai”; Hristos, Lumina lumii, capitolul „Sabatul”.