Creştinii din Laodiceea

Laodiceea, o cetate bogată situată pe o rută comercială importantă, era vestită pentru producerea de lână, pentru băncile ei (în care era mult aur) şi pentru şcoala de medicină care producea un unguent pentru ochi. Prosperitatea i-a făcut pe cetăţenii ei mulţumiţi de ei înşişi. În jurul anului 60 d.Hr., oraşul a fost distrus de un cutremur, însă locuitorii au refuzat ajutorul Romei, susţinând că aveau tot ce le trebuia. Însă cetatea nu dispunea de o sursă de apă proprie şi depindea de un apeduct care transporta apă din izvoarele termale din Hierapolis. Traseul fiind lung, apa ajungea la ea căldicică.

7. Identifică asemănările dintre partiularităţile cetăţii şi evaluarea pe care i-o face Domnul bisericii de acolo. De care spirit al locuitorilor ei s-au molipsit şi creş nii din Laodiceea?

Apocalipsa 3:14-17
14Îngerului Bisericii din Laodiceea scrie-i: „Iată ce zice Cel ce este Amin, Martorul credincios şi adevărat, Începutul zidirii lui Dumnezeu: 15„Ştiu faptele tale: că nu eşti nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! 16Dar, fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea. 17Pentru că zici: „Sunt bogat, m-am îmbogăţit, şi nu duc lipsă de nimic”, şi nu ştii că eşti ticălos, nenorocit, sărac, orb şi gol,

Osea 12:8
Şi Efraim zice: „Cu adevărat, m-am îmbogăţit, am făcut avere; şi în toată munca mea nu mi s-ar putea găsi nicio nelegiuire care să fie un păcat.”

Isus nu i-a mustrat pe creştinii din Laodiceea pentru vreun păcat grav, pentru erezie sau apostazie. Problema lor era mai curând mulţumirea cu starea spirituală existentă, care ducea la letargie. La fel ca apa care ajungea în cetate, nu erau nici reci, nici fierbinţi, ci doar căldicei. Pretindeau că sunt bogaţi şi că nu aveau nevoie de nimic, dar erau săraci, goi şi incapabili să-şi vadă starea spirituală.

Biserica din Laodiceea ilustrează foarte bine starea spirituală a bisericii de la sfârşitul istoriei pământului. Vezi legătura puternică a pasajului cu Apocalipsa 16:15,

Apocalipsa 16:15
„Iată, Eu vin ca un hoţ. Ferice de cel ce veghează şi îşi păzeşte hainele, ca să nu umble gol şi să i se vadă ruşinea!”

unde se vorbeşte despre pregătirea pentru criza finală. Ultima biserică avea să existe în vremuri de mari tulburări politice şi religioase şi urma să se confrunte cu provocări nemaiîntâlnite în generaţiile anterioare. Biserica din Laodiceea este mulţumită de sine şi are de luptat pentru o credinţă adevărată. Avertizarea lui Isus este valabilă pentru cei de atunci şi pentru noi toţi.

Isus îi asigură pe laodiceeni că îi iubeşte, că nu îi va abandona şi încheie spunând că El stă la uşă şi bate (vers. 19,20), imagine inspirată din Cântarea cântărilor 5:2-6. Cine Îi deschide va avea parte de o cină specială cu El.

Ce sfat le-a dat Isus laodiceenilor, deci și nouă, celor de astăzi? Ce simbolizează aurul, haina albă și alifia pentru ochi (1 Petru 1:7;Isaia 61:10 ; Efeseni 1:17,18)?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO