Doctrine centrate pe Hristos

Sanctuarul este esenţial pentru că în el este ilustrat atât de impresionant marele adevăr despre mântuire, pentru că în el ni se descoperă semnificaţia crucii. Şi toate doctrinele noastre trebuie să aibă legătură cu promisiunea Evangheliei şi cu mântuirea. Toate se trag, ca spiţele unei roţi, din marele adevăr al mântuirii prin credinţa în Isus.

„Jertfa lui Hristos pentru ispăşirea păcatului este marele adevăr în jurul cărora se adună toate celelalte adevăruri. […] Cei care studiază jertfa minunată a Răscumpărătorului cresc în har şi în cunoştinţă.” – Comentariile lui Ellen G. White, Comentariul biblic AZŞ, vol. 5, p. 1137

3. Ce a vrut să spună Isus atunci când S-a numit pe Sine „Adevărul”? Ce ni se cere să facem cu adevărul?

Ioan 14:6
Isus i-a zis: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.

Ioan 17:17
Sfinţeşte-i prin adevărul Tău: Cuvântul Tău este adevărul.

Doctrinele credinţei pe care o avem determină cine suntem şi încotro ne îndreptăm. Ele nu sunt doar nişte idei teologice abstracte; toate învăţăturile adevărate sunt ancorate în Hristos şi toate ar trebui să ne influenţeze viaţa într-un fel sau altul. Identitatea noastră ca adventişti de ziua a şaptea este dată preponderent de ele. Învăţăturile pe care le desprindem din Biblie ne fac ceea ce suntem.

Creștinul trebuie să trăiască adevărul aşa cum este el în Isus şi să îl trăiască în aşa fel încât să-i influenţeze pozitiv calitatea vieţii. „Dacă, cel puţin, L-aţi ascultat şi dacă, potrivit adevărului care este în Isus, aţi fost învăţaţi cu privire la felul vostru de viaţă din trecut, să vă dezbrăcaţi de omul cel vechi care se strică după poftele înşelătoare şi să vă înnoiţi în duhul minţii voastre şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi o sfinţenie pe care le dă adevărul” (Efeseni 4:21-24).

În pasajul acesta, descoperim ce înseamnă să cunoaştem adevărul şi, mai mult, ce înseamnă să-l trăim. A fi creștin nu înseamnă doar a crede nişte doctrine, oricât de adevărate ar fi ele, ci a le transpune în viaţă şi în relaţia cu ceilalţi.