Lupta lui Satana
Studiul 1
Miercuri , 3 octombrie 2012
Din secţiunea de ieri, am observat o progresie în modul în care S-a descoperit Dumnezeu pe Sine şi a descoperit adevărul Său pe parcursul marii lupte. El a lucrat prin intermediul slujbelor patriarhale şi al celor din sanctuarul israelit, prin intermediul jertfei ispăşitoare a lui Hristos, prin intermediul bisericii şi prin intermediul slujirii lui Hristos în Sanctuarul ceresc. Dar şi Satana a lucrat neobosit la zădărnicirea planurilor Domnului. Marea luptă s-a dus mereu asupra acestor aspecte.
De exemplu, sistemul de jertfe practicat de patriarhi şi, mai apoi, de preoţi în slujbele din sanctuarul israelit a fost conceput de Dumnezeu pentru a le reaminti oamenilor de Creator şi pentru a le menţine vie speranţa răscumpărării.
5. Cum a încercat Satana să compromită şi să distrugă adevărul despre Planul de Mântuire, în special adevărul descoperit prin intermediul sistemului de jertfe? Romani 1:20-28; Deuteronomul 32:17,18.
Romani 1
20. În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Aşa că nu se pot dezvinovăţi; 21. fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit; ci s-au dedat la gândiri deşarte, şi inima lor fără pricepere s-a întunecat. 22. S-au fălit că sunt înţelepţi, şi au înnebunit; 23. şi au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare şi târâtoare. 24. De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele inimilor lor; aşa că îşi necinstesc singuri trupurile; 25. căci au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu şi au slujit şi s-au închinat făpturii în locul Făcătorului, care este binecuvântat în veci! Amin. 26. Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lăsat în voia unor patimi scârboase; căci femeile lor au schimbat întrebuinţarea firească a lor în una care este împotriva firii; 27. tot astfel, şi bărbaţii au părăsit întrebuinţarea firească a femeii, s-au aprins în poftele lor unii pentru alţii, au săvârşit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scârboase şi au primit în ei înşişi plata cuvenită pentru rătăcirea lor. 28. Fiindcă n-au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite.Deuteronomul 32
17. au adus jertfe dracilor, unor idoli care nu sunt dumnezei, unor dumnezei pe care nu-i cunoşteau, dumnezei noi, veniţi de curând, de care nu se temuseră părinţii voştri. 18. Ai părăsit Stânca cea care te-a născut şi ai uitat pe Dumnezeul care te-a întocmit.Întruparea lui Hristos, lucrarea Sa pe pământ şi jertfa Sa ispăşitoare sunt mijloacele prin care Dumnezeu a ales să îl înfrângă pe Satana în marea luptă. Moartea lui Hristos avea să garanteze distrugerea lui Satana care I se opunea fără încetare.
6. Ce ne spun următoarele texte despre metodele prin care Satana a luptat împotriva Domnului Isus? Matei 2:1-18; 4:1-11; 16:21-23; 27:39-42.
Matei 2
1. După ce S-a născut Isus în Betleemul din Iudeea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit nişte magi din răsărit la Ierusalim 2. şi au întrebat: „Unde este Împăratul de curând născut al iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în răsărit şi am venit să ne închinăm Lui.” 3. Când a auzit împăratul Irod acest lucru, s-a tulburat mult; şi tot Ierusalimul s-a tulburat împreună cu el. 4. A adunat pe toţi preoţii cei mai de seamă şi pe cărturarii norodului şi a căutat să afle de la ei unde trebuia să Se nască Hristosul. 5. „În Betleemul din Iudeea”, i-au răspuns ei, „căci iată ce a fost scris prin prorocul: 6. „Şi tu, Betleeme, ţara lui Iuda, nu eşti nicidecum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieşi o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel.” 7. Atunci Irod a chemat în ascuns pe magi şi a aflat întocmai de la ei vremea în care se arătase steaua. 8. Apoi i-a trimis la Betleem şi le-a zis: „Duceţi-vă de cercetaţi cu de-amănuntul despre Prunc: şi, când Îl veţi găsi, daţi-mi şi mie de ştire, ca să vin şi eu să mă închin Lui.” 9. După ce au ascultat pe împăratul, magii au plecat. Şi iată că steaua pe care o văzuseră în răsărit, mergea înaintea lor, până ce a venit şi s-a oprit deasupra locului unde era Pruncul. 10. Când au văzut ei steaua, n-au mai putut de bucurie. 11. Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu faţa la pământ şi I s-au închinat; apoi şi-au deschis vistieriile şi I-au adus daruri: aur, tămâie şi smirnă. 12. În urmă, au fost înştiinţaţi de Dumnezeu în vis să nu mai dea pe la Irod, şi s-au întors în ţara lor pe un alt drum. 13. După ce au plecat magii, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif şi-i zice: „Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui, fugi în Egipt şi rămâi acolo până îţi voi spune eu; căci Irod are să caute Pruncul, ca să-L omoare.” 14. Iosif s-a sculat, a luat Pruncul şi pe mama Lui, noaptea, şi a plecat în Egipt. 15. Acolo a rămas până la moartea lui Irod, ca să se împlinească ce fusese vestit de Domnul prin prorocul care zice: „Am chemat pe Fiul Meu din Egipt.” 16. Atunci Irod, când a văzut că fusese înşelat de magi, s-a mâniat foarte tare şi a trimis să omoare pe toţi pruncii de parte bărbătească, de la doi ani în jos, care erau în Betleem şi în toate împrejurimile lui, potrivit cu vremea pe care o aflase întocmai de la magi. 17. Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin prorocul Ieremia, care zice: 18. „Un ţipăt s-a auzit în Rama, plângere şi bocet mult: Rahela îşi jelea copiii şi nu voia să fie mângâiată, pentru că nu mai erau.”Matei 4
1. Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustiu, ca să fie ispitit de diavolul. 2. Acolo a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; la urmă a flămânzit. 3. Ispititorul s-a apropiat de El şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca pietrele acestea să se facă pâini.” 4. Drept răspuns, Isus i-a zis: „Este scris: „Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.” 5. Atunci diavolul L-a dus în sfânta cetate, L-a pus pe streaşina Templului 6. şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos; căci este scris: „El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta; şi ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră.” 7. „De asemenea este scris”, a zis Isus: „Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău.” 8. Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt, I-a arătat toate împărăţiile lumii şi strălucirea lor şi I-a zis: 9. „Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie, dacă Te vei arunca cu faţa la pământ şi Te vei închina mie.” 10. „Pleacă, Satano”, i-a răspuns Isus. „Căci este scris: „Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti.” 11. Atunci diavolul L-a lăsat. Şi deodată au venit la Isus nişte îngeri şi au început să-I slujească.Matei 16
21. De atunci încolo, Isus a început să spună ucenicilor Săi că El trebuie să meargă la Ierusalim, să pătimească mult din partea bătrânilor, din partea preoţilor celor mai de seamă şi din partea cărturarilor; că are să fie omorât şi că a treia zi are să învie. 22. Petru L-a luat deoparte şi a început să-L mustre, zicând: „Să Te ferească Dumnezeu, Doamne! Să nu Ţi se întâmple aşa ceva!” 23. Dar Isus S-a întors şi a zis lui Petru: „Înapoia Mea, Satano: tu eşti o piatră de poticnire pentru Mine! Căci gândurile tale nu sunt gândurile lui Dumnezeu, ci gânduri de ale oamenilor.”Matei 27
39. Trecătorii îşi băteau joc de El, dădeau din cap 40. şi ziceau: „Tu, care strici Templul şi-l zideşti la loc în trei zile, mântuieşte-Te pe Tine însuţi! Dacă eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce!” 41. Preoţii cei mai de seamă, împreună cu cărturarii şi bătrânii, îşi băteau şi ei joc de El şi ziceau: 42. „Pe alţii i-a mântuit, iar pe Sine nu Se poate mântui! Dacă este El Împăratul lui Israel, să Se coboare acum de pe cruce, şi vom crede în El!După ce a murit şi a înviat, Hristos a întemeiat biserica Sa care trebuia să răspândească pretutindeni vestea bună a mântuirii. Satana s-a străduit să slăbească puterea bisericii şi să o distrugă încă de la începutul existenţei ei. Următoarele pasaje ne dezvăluie câteva dintre stratagemele folosite de el împotriva bisericii (Faptele 5:17,18; 7:54-60; 2 Tesaloniceni 2:1-4; 1 Timotei 4:1; 2 Petru 2:1; Apocalipsa 12:13-17).
Fapte 5
17. Însă marele preot şi toţi cei ce erau împreună cu el, adică partida saducheilor, s-au sculat plini de pizmă, 18. au pus mâinile pe apostoli şi i-au aruncat în temniţa de obşte.Fapte 7
54. Când au auzit ei aceste vorbe, îi tăia pe inimă şi scrâşneau din dinţi împotriva lui. 55. Dar Ştefan, plin de Duhul Sfânt, şi-a pironit ochii spre cer, a văzut slava lui Dumnezeu, şi pe Isus stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu; 56. şi a zis: „Iată, văd cerurile deschise, şi pe Fiul omului stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu.” 57. Ei au început atunci să răcnească, şi-au astupat urechile şi s-au năpustit toţi într-un gând asupra lui. 58. L-au târât afară din cetate şi l-au ucis cu pietre. Martorii şi-au pus hainele la picioarele unui tânăr, numit Saul. 59. Şi aruncau cu pietre în Ştefan, care se ruga şi zicea: „Doamne Isuse, primeşte duhul meu!” 60. Apoi a îngenuncheat şi a strigat cu glas tare: „Doamne, nu le ţine în seamă păcatul acesta!” Şi, după aceste vorbe, a adormit.2 Tesaloniceni 2
1. Cât priveşte venirea Domnului nostru Isus Hristos şi strângerea noastră laolaltă cu El, vă rugăm, fraţilor, 2. să nu vă lăsaţi clătinaţi aşa de repede în mintea voastră şi să nu vă tulburaţi de vreun duh, nici de vreo vorbă, nici de vreo epistolă, ca venind de la noi, ca şi cum ziua Domnului ar fi şi venit chiar. 3. Nimeni să nu vă amăgească în vreun chip; căci nu va veni înainte ca să fi venit lepădarea de credinţă şi de a se descoperi omul fărădelegii, fiul pierzării, 4. potrivnicul care se înalţă mai presus de tot ce se numeşte „Dumnezeu” sau de ce este vrednic de închinare. Aşa că se va aşeza în Templul lui Dumnezeu, dându-se drept Dumnezeu.1 Timotei 4
1. Dar Duhul spune lămurit că, în vremurile din urmă, unii se vor lepăda de credinţă, ca să se alipească de duhuri înşelătoare şi de învăţăturile dracilor,2 Petru 2
1. În norod s-au ridicat şi proroci mincinoşi, cum şi între voi vor fi învăţători mincinoşi, care vor strecura pe furiş erezii nimicitoare, se vor lepăda de Stăpânul care i-a răscumpărat şi vor face să cadă asupra lor o pierzare năprasnică.Apocalipsa 12
13. Când s-a văzut balaurul aruncat pe pământ, a început să urmărească pe femeia care născuse copilul de parte bărbătească. 14. Şi cele două aripi ale vulturului celui mare au fost date femeii, ca să zboare cu ele în pustiu, în locul ei unde este hrănită o vreme, vremuri şi jumătatea unei vremi, departe de faţa şarpelui. 15. Atunci şarpele a aruncat din gură apă, ca un râu, după femeie, ca s-o ia râul. 16. Dar pământul a dat ajutor femeii. Pământul şi-a deschis gura şi a înghiţit râul pe care-l aruncase balaurul din gură. 17. Şi balaurul, mâniat pe femeie, s-a dus să facă război cu rămăşiţa seminţei ei, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi ţin mărturia lui Isus Hristos.Cartea Evrei ne vorbeşte despre existenţa unui sanctuar real în cer, unde Hristos a intrat după înălţarea Sa (Evrei 4:14-16, 9:24), cu scopul de a îndeplini rolul de Preot în favoarea omenirii păcătoase (Evrei 7:27). În Daniel 8:11-14, ne este înfăţişată activitatea lui Satana care atacă lucrarea preoţească a lui Hristos în Sanctuarul ceresc şi încercarea lui de a zădărnici această slujire.
Evrei 4
14. Astfel, fiindcă avem un Mare Preot însemnat, care a străbătut cerurile – pe Isus, Fiul lui Dumnezeu – să rămânem tari în mărturisirea noastră. 15. Căci n-avem un Mare Preot care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre, ci Unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat. 16. Să ne apropiem, dar, cu deplină încredere de scaunul harului, ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, pentru ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie.Evrei 9
24. Căci Hristos n-a intrat într-un locaş de închinare făcut de mână omenească, după chipul adevăratului locaş de închinare, ci a intrat chiar în cer, ca să Se înfăţişeze acum, pentru noi, înaintea lui Dumnezeu.Evrei 7
27. care n-are nevoie, ca ceilalţi mari preoţi, să aducă jertfe în fiecare zi, întâi pentru păcatele sale, şi apoi pentru păcatele norodului, căci lucrul acesta l-a făcut o dată pentru totdeauna, când S-a adus jertfă pe Sine însuşi.Daniel 8
11. S-a înălţat până la căpetenia oştirii, i-a smuls jertfa necurmată şi i-a surpat locul Locaşului său celui Sfânt. 12. Oastea a fost pedepsită din pricina păcatului săvârşit împotriva jertfei necurmate; cornul a aruncat adevărul la pământ şi a izbutit în ce a început. 13. Am auzit pe un sfânt vorbind; şi un alt sfânt a întrebat pe cel ce vorbea: „În câtă vreme se va împlini vedenia despre desfiinţarea jertfei necurmate şi despre urâciunea pustiirii? Până când va fi călcat în picioare Sfântul Locaş şi oştirea?” 14. Şi el mi-a zis: „Până vor trece două mii trei sute de seri şi dimineţi; apoi Sfântul Locaş va fi curăţat!”Una este să citeşti 1 Petru 5:8,9 şi să înţelegi avertizarea cu mintea, şi cu totul altceva este să o aplici în viaţa ta. Cum ne putem împotrivi în mod concret Diavolului? Cât de des pe zi observi eforturile depuse de Satana împotriva ta?
1 Petru 5
8. Fiţi treji şi vegheaţi! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită. 9. Împotriviţi-vă lui tari în credinţă, ştiind că şi fraţii voştri în lume trec prin aceleaşi suferinţe ca voi.
Dumnezeu a luptat mereu ca sa-si descopere caracterul care este dragoste,iar satana a luptat mereu ca sa ascunda si sa distorsioneze acest caracter al lui Dumnezeu ajungand pana acolo incat sa il acuze ca e nedrept,dictator si mincinos,atribute care se dezvoltasera in el de fapt.Doar avand caracterul lui Dumnezeu putem sta in fata Lui si doar asa putem fi totdeauna cu El. pace 🙂
Planul lui Dumnezeu
Pentru a intelege Planul lui Dumnezeu, conceput in mintea lui Dumnezeu inainte de orice creatie, trebuie sa cunoastem si sa acceptam SUVERANITATEA lui Dumnezeu si faptul ca ceea ce se petrece, de la inceput si pana la final, TOTUL – Binele si raul, se petrece in conformitate cu ceea ce scrie in acest Plan, de la prima pana la utima iota.
Dar ce este Suveranitatea lui Dumnezeu?
R.
„Dumnezeul nostru este în cer, El face TOT ce vrea…Domnul face TOT ce vrea în ceruri şi pe pământ, în mări şi în toate adâncurile…Toţi locuitorii pământului sunt o nimica înaintea Lui; El face ce vrea cu oastea cerurilor şi cu locuitorii pământului şi nimeni nu poate să stea împotriva mâinii Lui, nici să-I zică: ‘Ce faci?’
Dumnezeu poate sa faca TOT ceea ce vrea si nimeni nu-L poate acuza, judeca si trage la raspundere, altfel nu ar mai fi Dumnezeu!
– Dumnezeu poate sa anuleze orice lege, fizica si morala, data de El (miscarea corpurilor cosmice, mersul pe apa, inaltarea la cer si toate minunile savarsite de domnul Isus, legea vietii si a mortii, etc.).
– Dumnezeu poate sa ia viata oricui vrea, cand vrea, fara sa dea explicatii cuiva:
Deuteronom 32:39
„Să ştiţi dar că Eu sunt Dumnezeu Şi că nu este alt dumnezeu afară de Mine; Eu dau viaţă şi Eu omor, Eu rănesc şi Eu tămăduiesc, Şi nimeni nu poate scoate pe cineva din mâna Mea.”
1Samuel 2:6 ”
Domnul omoară şi înviază, El coboară în Locuinţa morţilor şi El scoate de acolo.”
– Dumnezeu poate sa minta, daca vrea, chiar daca nu direct, pentru indeplinirea Planului Sau:
1Imparati 22:23
„Şi acum, iată că Domnul a pus un duh de minciună în gura tuturor prorocilor tăi care sunt de faţă.”
Desi minciuna pare un lucru rau, datorita consecintelor, atunci cand scopul folosirii minciunei este unul bun, minciuna devine o unealta impotriva raului. De exemplu, a minti pentru a salva viata unui om, nu este condamnabil.
Cine nu accepta aceste lucruri scrise in Scriptura, demonstreaza credinta intr-un dumnezeu limitat, care este supus legilor pe care el le-a creat; intr-un dumnezeu nestiutor, nesigur, schimbator si neputincios, care este surprins nepregatit si ia masuri dupa ce apar problemele; intr-un dumnezeu care face greseli, rebuturi; intr-un dumnezeu ce poate fi acuzat, judecat si tras la raspundere pentru ceea ce face; intr-un dumnezeu care este fortat sa implineasca voia altuia nu a lui; etc.
Adevaratul Dumnezeu este mai presus de orice, mai presus de legile create de El, pe care le respecta, dar nu este robul acestor legi, ci Domn al acestor legi, pe care le foloseste dupa vointa Sa, in indeplinirea Planului Sau.
Daca nu cunoastem si nu acceptam Suveranitatea lui Dumnezeu, nu vom putea intelege si accepta Planul Lui, care are ca scop final, crearea unor fiinte asemanatoare Lui, care sa locuiasca cu El. (1Ioan 3:2)
Aceste fiinte, avute in vedere de Dumnezeu in Planul Sau, sunt oamenii, nu ingerii.
In Psalmul 8:5;6 gasim scris despre om:
„L-ai făcut cu puţin mai prejos decât Dumnezeu şi l-ai încununat cu slavă şi cu cinste. I-ai dat stăpânire peste lucrurile mâinilor Tale, toate le-ai pus sub picioarele lui …”
Pe cand despre ingeri, in Evrei 1:14 Biblia spune:
„Nu sunt oare toţi duhuri slujitoare trimise să îndeplinească o slujbă pentru cei ce vor moşteni mântuirea?”
Adica pentru oamenii mantuiti.
Pe cand despre oamenii mantuiti si facuti desavarsiti, care sunt in Hristos, Biblia zice in Galateni 4:7
„Aşa că nu mai eşti rob, ci fiu; şi dacă eşti fiu, eşti şi moştenitor prin Dumnezeu.
Preaiubiţilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce vom fi nu s-a arătat înca. Dar ştim că, atunci când Se va arăta El, VOM FI CA EL! ”
Adica, vom fi ca domnul Isus.
Sau:
„Căci, pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi hotărât mai dinainte SA FIE ASEMENEA CHIPULUI FIULUI SAU!” (Romani 8:29)
…si:
„Şi după cum am purtat chipul celui pământesc, tot aşa vom purta şi CHIPUL CELUI CERESC”. (1Corinteni 15:49)
In cadrul procesului de creatie, dupa diverse etape, Dumnezeu spune ca „toate erau bune”, LA ACEL MOMENT conform cu ceea ce era scris in Planul Sau.
Dupa crearea omului, Dumnezeu zice:
Geneza 1:31 „Dumnezeu S-a uitat la TOT ce făcuse şi iată că erau FOARTE BUNE la acel moment. Adica, erau conform cu cele scrise in Planului Sau, pentru acea etapa.
Dar in Planul lui Dumnezeu, nu era suficient ca OMUL sa fie doar „foarte bun”, ci trebuia sa fie DESAVARSIT ( Matei 5:48 „Voi fiţi dar DESAVARSITI, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit.”)
Desavarsit, adica matur spiritual, inseamna sa cunoasca teoretic si practic si sa poata discerne in cunostinta de cauza, ce inseamna viata si moartea; adevarul si minciuna; bucuria si tristetea; iubirea semenului si pizmuirea semenului; mila si cruzimea; indelunga rabdare si mania; blandetea si violenta; smerenia si ingamfarea; pacea si razboiul; egoism si altruim; ura si adoratia; supunerea si revolta; pedeapsa, iertarea si harul; etc. si sa respinga raul, facand totdeauna binele.
Despre toate acestea, Adam avea o cunoastere TEORETICA, din invatatura primita de la Dumnezeu, dar nu cunoastere PRACTICA.
De exemplu, noi avem cunoastere teoretica a vesniciei, deoarece Domnul a pus in noi gandul vesniciei, dar deocamdata NU cunoastem practic ce inseamna aceasta. Asa era Adam in gradina Eden inainte de cadere, fara cunoastere practica, NEDESAVARSIT (imatur spiritual).
Deci, Planul lui Dumnezeu nu s-a incheiat in Eden, ci doar anumite etape, iar Planul continua, pana ce OMUL, care este scopul principal al Planului, va ajunge DESAVARSIT.
Desavarsit, insemna ca omul sa INVETE sa cunoasca BINELE si RAUL, atat teoretic, asa cum cunostea in Eden, din invatatura primita de la Dumnezeu, cat si PRACTIC.
Si nu doar sa cunoasca, ci si sa inteleaga responsabilitatea ce-i revine si sa accepte ca trebuie sa faca BINELE si sa urasca RAUL, asa cum zice in Romani 12:9 „Fie-vă groază de rău şi lipiţi-vă tare de Bine.”
Intelegerea si stapanirea completa a raului este cruciala pentru maturizarea spirituala si desavarsirea fiintei om! Dar pentru atingerea acestui scop, trebuia demonstrat in detaliu care sunt efectele raului asupra creatiei.
Pentru aceasta demonstratie, Dumnezeu a creat un „laborator” numit Pamant unde se desfasoara experimentul „Raul”. Aici, in acest laborator exista agentul raului, Lucifer, si o parte a creatiei care reprezinta subiectul asupra caruia se manifesta raul, pentru a-si dezvalui potentialul distrugator.
Dumnezeu a creat totul, chiar si pe Lucifer, cu scopuri bine definite pentru fiecare creatura.
Lucifer este o unealta in mana lui Dumnezeu si a fost creat cu scopul de a fi exact asa cum este. El nu este o greseala a lui Dumnezeu, un rebut, aparut intamplator, fara voia lui Dumnezeu si fara un scop dinainte prevazut in Planul lui Dumnezeu.
Dumnezeu spune in Proverbe 16:4 „Domnul a făcut toate pentru o ţintă (scop) CHIAR SI PE CEL RAU pentru ziua nenorocirii.”
„Ziua nenorocirii” este ziua necazului, a ispitirii/incercarii si caderii in ispita, cu urmarile groaznice a acestei caderi.
Deci, conform Cuvantului lui Dumnezeu, scopul creerii lui Lucifer este acela de a supune la incercare prin ispitire fiinta om, pentru ca aceasta sa ajunga sa cunoasca si sa inteleaga raul nu doar teoretic, asa cum i-a fost facut cunoscut de Dumnezeu la creearea sa, ci si PRACTIC. (conform Dictionarului Explicativ al limbii romane „a ispiti” inseamna „a atrage spre rău, pentru a-l testa, adica a-l supune la o incercare, a-l cerceta printr-un test, un experiment”)
Cunoasterea practica a raului, se face prin lectiile/ispite pe care Lucifer le administreaza omului, cu permisiunea lui Dumnezeu, asa cum vedem in Luca 22:31 unde domnul Isus spune ca diavolul a cerut voie lui Dumnezeu, ca ucenicii sa fie „cernuti” iar in limba greaca verbul σινιάσαι / siniasai / „a cerne” este verb – aorist Infinitiv Activ , care inseamna „a dovedi prin încercări”.
Doar aici pe Pamant, Dumnezeu a acordat „libertate limitata” pentru a demonstra imaturitatea omului de a stapani raul.
Aici, omul are astfel posibilitatea sa aplice practic cunostintele teoretice, in cadrul lectiilor/ispite la care este supus de cel rau, sa vada si sa inteleaga consecintele si responsabilitatea ce-i revine in urma deciziilor sale.
Chiar si domnul Isus, cand a fost om, intr-un trup de carne, cu o fire pamanteasca, la fel cu orice om, dar fara pacat, a fost supus ispitirilor diavolului, dar a trecut cu Bine testul.
Pentru a cunoaste PRACTIC, omul trebuia sa inceapa invatarea prin lectii practice, iar prima lectie a fost cea in care i se cerea sa aiba incredere (credinta) in Dumnezeu si sa nu manance din pomul cunostintei Binelui si raului. Omul, desi era creat „foarte bun”, nu era MATUR spiritual si a facut ceea ce la indemnat sarpele. Dovada imaturitatii omului o reprezinta faptul ca desi Dumnezeu il avertizase ca va muri, omul nu a inteles ce semnifica aceasta si nu a tinut seama de avertisment! Practic, omul nu stia inca ce inseamna moartea!
Este ca si cum am da cheile de pornire ale unui avion, in mana unui om care nu stie sa piloteze si-i spunem ca este liber sa zboare, dar ca are mari sanse sa moara. Cu siguranta, daca acest om va incerca sa zboare cu avionul, in mod sigur va muri. Asa s-a petrecut cu Adam si apoi cu toti oamenii, care nu vor sa asculte de Dumnezeu.
Pomul cunostintei binelui si raului a avut rolul de material didactic, iar faptul ca Dumnezeu l-a sadit in mijlocul gradinii Eden, este o dovada clara a predestinarii, adica a faptului ca in Planul lui Dumnezeu era prevazuta supunerea omului la incercare. Libertatea de alegere prin vointa omului, nu i-a fost data pentru a alege (Dumnezeu stia ce va face omul si cunostea incapacitatea omului de a discerne practic binele de rau) ci a fost data pentru a-l face pe om sa-si inteleaga limitele, si sa nu-si faca o imagine falsa despre el insusi, asa cum a procedat Lucifer, care s-a ingamfat datorita mandriei si s-a transformat in propriul idol. Rezultatul incercarii era prevazut in Plan, „Fiindcă Dumnezeu a închis pe toţi oamenii în neascultare, ca să aibă îndurare de toţi.” (Romani 11:32)
Asa cum au procedat Eva si Adam, au procedat TOTI oamenii, pana la ultimul om care se va naste.
Deci este clar ca „neascultarea” lui Adam era programata de Dumnezeu in Planul Sau!
In mintea celor ce nu inteleg si accepta Suveranitatea lui Dumnezeu se naste intrebarea:
14 Deci ce vom zice? Nu cumva este nedreptate în Dumnezeu?
R.
Nicidecum!
15 Căci El a zis lui Moise: „Voi avea milă de oricine-Mi va plăcea să am milă şi Mă voi îndura de oricine-Mi va plăcea să Mă îndur.”
18 Astfel, El are milă de cine vrea şi împietreşte pe cine vrea.
19 Dar îmi vei zice: „Atunci de ce mai bagă vină? Căci cine poate sta împotriva voiei Lui?”
Iata raspunsul Scripturii:
20 Dar, mai degrabă, cine eşti tu, omule, ca să răspunzi împotriva lui Dumnezeu? Nu cumva vasul de lut va zice celui ce l-a făcut: „Pentru ce m-ai făcut aşa?”
22 Şi ce putem spune dacă Dumnezeu, fiindcă voia să-Şi arate mânia şi să-Şi descopere puterea, a suferit cu multă răbdare nişte vase ale mâniei, făcute pentru pieire,
23 si să-Şi arate bogăţia slavei Lui faţă de nişte vase ale îndurării, pe care le-a pregătit mai dinainte pentru slavă (despre noi vorbesc)?” (Romani 9)
Asa ca, cine intelege SUVERANITATEA lui Dumnezeu, o va accepta si va zice ca Iov, cand L-a cunoscut pe Dumnezeu:
„De aceea mi-e scârbă de mine şi mă pocăiesc în ţărână şi cenuşă.” (Iov 42:6)
Asa lucreaza SUVERANITATEA lui Dumnezeu, pe care multi nu o inteleg si nu o accepta, crezand ca Dumnezeu nu poate face TOT ceea ce vrea, chiar si raul, care lucrează spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemati dupa Planul Sau.(Romani 8:28.)
Dupa prima lectie, au urmat miliarde de alte lectii, de care au parte toti oamenii, „fiecare la randul cetei lui”, dar omul, desi suporta efectele devastatoare ale raului COMIS DE EL, se incapataneaza si persista pe aceasta cale rea, astfel ca „Dumnezeu
i-a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite.
Astfel au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de porniri răutăcioase; sunt şoptitori,
bârfitori, urâtori de Dumnezeu, obraznici, trufaşi, lăudăroşi, născocitori de rele, neascultători de părinţi,
fără pricepere, călcători de cuvânt, fără dragoste firească, neînduplecaţi, fără milă.”( Romani 1:28-31)
In aceasta stare, de care este singur vinovat, omul se indrepta implacabil spre iad si chiar daca toti oamenii vad si inteleg consecintele raului, putini oameni au dorinta de a face binele, dar raul sta lipit de ei si nu reusesc intodeauna sa-l invinga, cum zice Pavel in Romani 7:21 – „Găsesc dar în mine legea aceasta: când vreau să fac binele, răul este lipit de mine.”
Dumnezeu apreciaza efortul omului de a nu face raul si nu este nepasator la zbaterea acestuia, care arata ca a inteles ce inseamna raul si-l uraste, astfel ca Dumnezeu a trecut la un nou capitol din Planul Sau – capitolul Mantuirea/Salvarea, implicandu-Se personal si venind in lume, intr-un trup de carne, (σαρκὸς ἁμαρτίας/sarcos hamartias = carne pacatoasa), adica o fire pamanteasca ce poate pacatui, (in greaca = σαρκὶ / sarki / carne, trup, natura umană, materialitate) la fel cu a oricarui om, a demonstrat ca se poate trai fara sa pacatuiesti.
Dar nu numai atat!
S-a oferit sa plateasca El, pentru pacatele tuturor oamenilor, dandu-Si viata ca pret de rascumparare (Romani 6:23
„Fiindcă plata păcatului este moartea, dar darul lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Cristos Isus, Domnul nostru”).
Acest dar este oferit omului printr-o ultima lectie si o ultima sansa, prin care i se cere ceea ce i s-a cerut si lui Adam: sa aiba credinta in domnul Isus, sa asculte de Dumnezeu.
Abia acum, cand cunoaste deplin Binele si raul, poate omul sa aleaga, in cunostinta deplina de ceea ce inseamna raul!
Cei care vor accepta prin credinta, vor fi mantuiti (salvati) si facuti DESAVARSITI, maturi spiritual, cunoscand raul, atat teoretic cat si practic, asa cum prevede Planul lui Dumnezeu.
– Evrei 10:14 „Căci printr-o singură jertfă El a făcut DESAVARSITI pentru totdeauna pe cei ce sunt sfinţiţi”.
Deci, pentru raul facut, Dumnezeu ofera omului o Cale de a fi iertat si de a primi viata vesnica: Isus Hristos, …(„Eu sunt Calea, Adevarul si Viata”)
„… prin care El ne-a dat făgăduinţele Lui nespus de mari şi scumpe, ca prin ele SA VA FACETI PARTASI FIRII DUMNEZEIESTI, …” (2Petru 1:4)
Conform DEX, „Partas” inseamna o
persoană care beneficiază, împreună cu alta sau cu altele, de un bun spiritual.
Aceasta Cale este deschisa oricui a inteles deplin ce este raul si doreste sa scape de consecintele raului facut, cu sau fara voie. Trebuie doar sa vrei cu toata fiinta ta sa nu mai faci raul si sa faci binele, aratand ca ai inteles ce inseamna raul si regreti faptele rele. Apoi, trebuie sa ceri iertare si sa te straduiesti sa nu mai pacatuiesti pana la moarte, care este punctul final al lectiilor practice despre rau. Pocainta si credinta in Jertfa Domnului Isus, este solutia oferita de Dumnezeu pentru desavarsirea omului si acceptarea lui in cer, impreuna cu Dumnezeu, unde „El va schimba trupul stării noastre smerite SI-L VA FACE ASEMENEA TRUPULUI SLAVEI SALE, …” (Filimon 3:21)
Asemenea, adica tot așa, în același fel, deopotrivă – cf. DEX.
Concluzie:
Planul lui Dumnezeu are ca scop final, crearea unor fiinte asemanatoare Lui, care sa locuiasca cu El.
Si asa cum Dumnezeu spune, vom fi ca El:
– la CHIP (vom purta chipul Celui ceresc; asemenea chipului Fiului Sau);
– la TRUP (asemenea TRUPULUI slavei Sale)
– la FIRE (partasi FIRII dumnezeiesti)
Viata noastra pe acest Pamant este destinata invatarii, ca intr-o scoala si formarii unui caracter ca al lui Dumnezeu.
„Aceste lucruri li s-au întâmplat ca să ne slujească drept pilde şi au fost scrise pentru INVATATURA noastră, peste care au venit sfârşiturile veacurilor.” 1Corinteni 10:11
„Şi tot ce a fost scris mai înainte a fost scris pentru INVATATURA noastră, pentru ca, prin răbdarea şi prin mângâierea pe care o dau Scripturile, să avem nădejde.”Romani 15:4 .
S-auzim numai de Bine!