Trebuie ca și ai noștri să se deprindă să fie cei dintâi în fapte bune, pentru nevoile grabnice, și să nu stea neroditori.
Tit 3:14
Ascultă ediția audio aici.
Tocmai mă mutasem în București pentru a continua studiile. Totul era nou pentru mine, locuri noi, oameni noi, locuință nouă, vecini noi. Trecuse ceva timp, mă obișnuisem cu orașul, facultatea, dar eram frustrată că nu avusesem ocazia să interacționez cu niciun vecin. Într-o zi, tocmai când am terminat curățenia și mă grăbeam să plec la cumpărături, din neatenție, la închiderea geamului, plasa de insecte a căzut. Am coborât repede în spatele blocului, eram deja în criză de timp și tare m-am bucurat când am văzut-o pe una dintre vecine, o bătrânică de peste 85 de ani, care stătea pe scaun la intrarea în bloc pentru a lua puțin aer. Am întrebat-o dacă pot să las plasa lângă dumneaei până mă întorc de la cumpărături. Mi-a răspuns afirmativ cu multă amabilitate. Când m-am întors, bătrânica m-a invitat să intru în apartamentul dumneaei pentru a schimba câteva vorbe. Bucuroasă și recunoscătoare pentru că m-a ajutat, i-am pășit pragul, mi-a oferit un loc. Și-a deschis sufletul și cel mai mult am fost impresionată de povara grea a singurătății pe care o trăia. I-am dat numărul meu de telefon, asigurând-o: „Dacă aveți nevoie de ceva, puteți să mă sunați oricând!”
De atunci o vizitez din când în când și e tare bucuroasă în acele ocazii.
Mi-am amintit de întâlnirea de la fântâna lui Iacov dintre Isus și femeia samariteană și ce schimbări s-au produs după acea întâlnire, nu doar pentru femeie, ci pentru întreaga cetate.
Un citat inspirat subliniază: „Exemplul Mântuitorului trebuie să fie modelul slujirii pe care o acordăm celor ispitiți și greșiți. Noi trebuie să manifestăm față de alții același interes, blândețe și îndelungă răbdare pe care le-a manifestat El față de noi” (Divina vindecare, p. 127).
Roagă-te să poți recunoaște ocaziile de slujire pe care Domnul ți le scoate în cale!
Ajută astăzi o persoană în vârstă dintre vecini și ia-ți câteva minute pentru a-i da posibilitatea să-și descarce poverile sufletului.
