Să împliniți poruncile Mele și să țineți legile Mele: să le urmați. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
Leviticul 18:4
Ascultă ediția audio aici.
Totul a început când, în anul 2011, am făcut o schimbare a locului de muncă, lăsând în urmă 15 ani de lucru ca asistentă medicală la un centru de recuperare a copiilor cu dizabilități. În toți acești ani, nu am avut probleme cu păzirea Sabatului.
M-am angajat ca asistentă medicală pe Secția de terapie intensivă (ATI). În primele patru luni am lucrat doar schimbul de dimineață, urmând ca apoi să fiu programată în schimburi. M-am prezentat la asistenta-șefă, care făcea programul de lucru, făcându-i cunoscut faptul că eu respect ca zi de odihnă sâmbăta. Replica dumneaei a fost că aici nu se poate îndeplini așa o cerință și, dacă nu-mi convine, să-mi găsesc un alt loc de muncă. „Eu însă voi privi spre Domnul, îmi voi pune nădejdea în Dumnezeul mântuirii mele; Dumnezeul meu mă va asculta” (Mica 7:7). În perioada care a urmat, am găsit înțelegere din partea colegelor, putând face schimb de tură la nevoie. Apoi a venit o circulară de la direcțiune că nu ne mai puteam schimba între noi. Toți colegii erau îngrijorați și nemulțumiți. „Nu vă îngrjorați de nimic, ci, în orice lucru, aduceți cererile voastre la cunoștința lui Dumnezeu, prin rugăciuni și cereri, cu mulțumiri” (Filipeni 4:6).
Am fost chemată în cabinetul medicului șef de secție, unde erau prezenți directorul medical al spitalului, medicul șef al secției și asistenta medicală șefă. Directorul medical a luat cuvântul și mi-a spus: „Vei face o cerere că nu lucrezi sâmbăta, și totul se va rezolva.” Am făcut cererea, am depus-o la secretariat, primind răspuns favorabil din partea conducerii (manager spital, director medical, director de îngrijiri), o copie a răspunsului primit am prezentat-o asistentei-șefe de pe secția unde lucram, ea întrebându-mă cum vreau să lucrez. Atunci, i-am scris pe o hârtie așa cum se specifica în răspunsul primit de la conducerea spitalului prin care am primit aviz favorabil, stabilit în ședința comitetului director, „de a nu mă prezenta la serviciu de vineri seara până sâmbătă seara”.
Vă amintesc cu drag de cântarea care spune: „Bine e să crezi în Domnul/Și s-asculți tot ce a zis/Așteptând făgăduința/Pentru că așa stă scris.”
