Și să vă îmbrăcați în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu…
Efeseni 4:24
Ascultă ediția audio aici.
Din cât ne este descoperit despre Dumnezeu, trăsătura care Îl caracterizează cel mai mult și mai deplin este dragostea. Nimic nu se evidențiază atât de clar, atât în descrierea Sfintelor Scripturi, cât și în oricare altă formă de revelație. Dragostea este ceea ce cuprinde și învăluie totul. Este „…cea mai mare dintre” toate.
Din păcate, faptul că Dumnezeu este dragoste a ajuns o idee atât de comună, încât aproape pentru nimeni nu mai înseamnă ceva special. Chiar și pentru oamenii cei mai religioși „refacerea chipului lui Dumnezeu în noi” pare că nu începe cu refacerea dragostei dumnezeiești.
Mai mult chiar, multe suferințe au fost provocate la umbra înțelegerii greșite a dragostei față de Dumnezeu și de semeni. Dacă nu este ca a lui Dumnezeu, dragostea este orice altceva, dar numai dragoste nu este. Gândește-te cum ar fi fost ca Dumnezeu să îi fi spus omului de o sută de ori pe zi că îl iubește, dar să nu fi făcut niciodată nimic pentru el și pentru mântuirea lui? Dragostea lui Dumnezeu este exprimată în cuvinte și în fapte. Nu doar ne spune. El ne-a arătat și continuă să ne arate că ne iubește.
Soțul și soția, împreună, sunt făcuți după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Chipul lui Dumnezeu trebuie văzut nu numai când îi privești pe cei doi în mod individual, ci mai ales atunci când privești relația de dragoste dintre ei. „Un cămin în care domnește dragostea, exprimată prin cuvinte, priviri și fapte, este un loc în care îngerilor le face plăcere să-și manifeste prezența și să sfințească locul cu razele de lumină ale slavei”(Ellen G. White, Căminul adventist, p. 109).
După ce ai terminat de citit aceste cuvinte, nu uita că trebuie să porți chipul lui Dumnezeu. Spune-i partenerului de viață că îl iubești! Spune-i și arată-i! Fă un lucru pe care încă nu l-ai făcut, despre care știi că este o dovadă de dragoste pentru el/ea și care știi că-i aduce măcar puțină bucurie!
