Am fost mort, și iată că sunt viu în vecii vecilor. Eu țin cheile morții și ale Locuinței morților.
Apocalipsa 1:18

Ascultă ediția audio aici.

Captivii scoși din morminte în timpul învierii lui Isus au fost trofeele Sale ca Prinț victorios. În felul acesta, El Își consfințea victoria asupra morții și mormântului, dând o garanție, un zălog, pentru învierea tuturor credincioșilor. Cei înviați au intrat în cetate și au apărut în fața multora în forma lor înviată, dovedind astfel că Isus a fost într-adevăr înviat dintre cei morți și că ei au înviat împreună cu El. Vocea Sa care a strigat: „S-a sfârșit” a fost auzită printre morți. Ea a străpuns zidurile mormintelor și i-a zorit pe cei adormiți să se ridice. La fel va fi și atunci când glasul lui Dumnezeu va fi auzit cutremurând cerurile și pământul. Acest glas va pătrunde în morminte și le va deschide. Un cutremur puternic va lovi lumea și o va face să se clatine asemenea unui om beat. Apoi Hristos, Împăratul slavei, Își va face apariția însoțit de îngerii cerului. Trâmbița va suna și Dătătorul vieții îi va chema afară, la viață veșnică, pe drepții adormiți.

Le era bine cunoscut preoților și conducătorilor faptul că anumite persoane care fuseseră în mormânt au înviat la învierea lui Isus. Ei primiseră rapoarte autentice de la diferiți oameni care îi văzuseră și stătuseră de vorbă cu cei înviați, auziseră mărturia lor că Isus, Prințul vieții, pe care preoții și conducătorii Îl omorâseră, a înviat dintre cei morți. Relatarea falsă că ucenicii au profanat mormântul și au luat trupul Învățătorului lor a fost pusă în circulație cu atâta ingeniozitate, încât foarte mulți au ajuns să o creadă. În fabricarea raportului fals, preoții s-au întrecut pe ei înșiși, astfel încât oamenii care gândeau, cei neorbiți de bigotism, au detectat falsitatea. (…)

Preoții și conducătorii erau în continuă spaimă ca nu cumva, umblând pe străzi sau în intimitatea propriilor case, să nu Îl întâlnească față-n față pe Hristos cel înviat. Ei își dădeau seama că nu exista niciun loc sigur pentru ei, gratiile și zăvoarele nu erau decât o slabă apărare de Fiul înviat al lui Dumnezeu. (The Spirit of Prophecy, vol. 3, pp. 223–225)

Ce schimbare s-ar produce în viața mea spirituală dacă l-aș vedea pe vreunul dintre cei înviați de Hristos? Aș fi mai mișcat de manifestările spectaculoase ale puterii lui Isus decât de binecuvântările zilnice pe care le revarsă asupra mea?

Gândul de dimineață a fost preluat de pe devotionale.ro.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO