Cere oare Dumnezeu prea mult?
Nu iubiți lumea, nici lucrurile din lume. (1 Ioan 2:15)
În Domnul Isus vedem frumusețe, iubire și slavă. El posedă un farmec fără seamăn. El a fost Maiestatea cerului. El umplea tot cerul de splendoare. Îngerii se plecau în adorare înaintea Lui și Îi ascultau cu bucurie poruncile. Mântuitorul nostru a renunțat la toate acestea. El a lăsat deoparte slava, măreția și splendoarea, a venit aici jos pe pământ și a murit pentru un neam de răzvrătiți care călcaseră poruncile Tatălui Său. Domnul Hristos a consimțit să Se umilească pentru a putea mântui neamul decăzut; El a băut paharul durerii, iar în locul acestuia, nouă ne oferă paharul binecuvântării; da, paharul acela a fost sorbit pentru noi și, deși mulți cunosc acest lucru, ei continuă să trăiască în păcat și nesăbuință; și totuși Domnul Isus continuă să-i invite. El spune: „Cine vrea să vină și să ia apa vieții fără plată.” (…)
Adevărurile din Cuvântul lui Dumnezeu trebuie lăsate să lucreze asupra noastră, iar noi trebuie să le preluăm. Dacă facem acest lucru, ele vor avea o influență sfințitoare asupra vieților noastre; ne vor ajuta să ne pregătim pentru împărăția slavei pentru ca, atunci când timpul de har se va încheia, să putem să-L vedem pe Rege în toată frumusețea Sa și să stăm în prezența Sa o veșnicie întreagă.
Dumnezeu cere tăria întregii ființe. El cere de la voi o despărțire de lume și de lucrurile lumii. „Nu iubiți lumea, nici lucrurile din lume. Dacă iubește cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el.” Ni se cere să nu iubim lumea, dar ce ni se dă în schimb? „Eu vă voi fi Tată.” Trebuie să renunțați la dragostea prietenilor voștri? Vă cere adevărul să stați singuri pe poziție și să-I slujiți lui Dumnezeu pentru că cei din jurul vostru nu voiesc să se supună cerințelor pe care Domnul Hristos le are față de ei? Înseamnă aceasta o despărțire în ce privește afecțiunea voastră față de ei? Da, și aceasta este crucea pe care trebuie să o purtați, ceea ce îi face pe mulți să afirme: „Nu pot să mă supun cerințelor adevărului.” Însă Domnul Hristos spune: „Dacă cineva iubește pe tatăl său, pe mama sa, pe fratele său, pe sora sa mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine. Cine vrea să fie ucenicul Meu să-și ia crucea și să Mă urmeze. Este vorba aici de crucea lepădării de sine și a sacrificiului, de renunțare la legături de afecțiune cu cei care nu vor să asculte de cerințele adevărului. Este oare acesta un sacrificiu prea mare pentru Cel care a sacrificat totul pentru tine? – Review and Herald, 19 aprilie 1870
Gândul de dimineață a fost preluat de pe devotionale.ro.
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
