Acceptare deplină și gratuită
„Adevărat, adevărat vă spun, că cine ascultă cuvintele Mele, și crede în Cel ce M-a trimis, are viaţa veşnică, şi nu vine la judecată, după ce a trecut din moarte la viaţă.” Ioan 5:24
Cuvântul cheie în problema îndreptăţirii prin credinţă este acceptare. Când studiem ceea ce a avut Isus de spus despre îndreptăţire şi când vedem felul în care El trata pe oameni, nu putem trage o altă concluzie. Noi vom fi întotdeauna primiţi aşa cum suntem. Noi nu ne putem schimba pentru a veni la El. Isus doreşte să ne primească exact aşa cum suntem. Si aceasta nu se întâmplă numai la începutul vieţii creştine ci şi în viaţa de zi cu zi.
În Luca 15:2 ni se spune că: „Omul acesta primeşte pe păcătoşi.” În Ioan 6:37 Isus a spus: „… Pe cel ce vine la Mine nu-l voi izgoni afară.” Ioan 3:17 ne spune că: „Dumnezeu, în adevăr, n-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin El.” Isus a spus femeii prinse în adulter: „Nici Eu nu te condamn” (Ioan 8:11). Isus a spus: „Căci Eu n-am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea” (Ioan 12:47). În textul de introducere Isus a spus că cei ce se încred în El nu vor veni la judecată.
Prietene, nu este aceasta o veste bună – a şti că nu trebuie să te înfăţişezi la judecată? Noi suntem acceptaţi pe deplin şi în mod gratuit, iar acest lucru se bazează pe ceea ce Isus a făcut pentru noi. Si această acceptare ne stă la dispoziţie în fiecare zi. Această acceptare l-a împuternicit pe bietul vameş, care nu a îndrăznit să se aşeze nici măcar în ultimul find de bănci al sinagogii, ori să-şi ridice ochii către cer, să fie în stare să meargă către casă cu capul sus. El a înţeles preţul pe care l-a plătit Dumnezeu în dreptul lui. El este acceptat, iertat, şi îndreptăţit.
Isus a spus că iertarea Sa este inepuizabilă pentru oricine vine la El. Oare nu va conduce o astfel de doctrină la libertinaj? Nu, pentru că, cu cât suntem iertaţi mai mult, cu atât vom iubi mai mult. Și cu cât vom iubi mai mult cu atât vom fi mai ascultători. Când vom înţelege cu adevărat iertarea lui Dumnezeu, nu vom fi tentaţi să ne jucăm cu harul Său, ci vom simţi că trebuie să răspundem cu iubire iubirii Lui. Iar iubirea duce la ascultare. Nimic mai simplu.
Aş dori să îţi reamintesc că nişte braţe prietenoase sunt încă deschise pentru a ne primi atunci când venim la El. Isus a spus în Luca 23:34: „Tată, iartă-i, căci nu ştiu ce fac!” Dacă venim la El, vom putea beneficia de iertarea şi de acceptarea pe care El ni le oferă în dar.
Gândul de dimineață a fost preluat de pe devotionale.ro.
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
