Nu ne putem converti singuri

„Nu te mira că ţi-am zis „Trebuie să vă naşteţi din nou.”’ Ioan 3:7

Oricine ştie că dacă vrei să dormi, trebuie să faci cel puţin câteva lucruri. Trebuie să te aşezi cu spatele pe o saltea (deşi odată am adormit pe o combină de treierat grâu). Trebuie să stingi lumina. Trebuie să închizi radioul. De asemenea ajută dacă închizi şi ochii. Când fiica mea era mică, mi-am format răul obicei de a mă aşeza lângă ea până când adormea. La un moment dat am ajuns la situaţia că ea nu putea adormi decât dacă mă aşezam şi eu lângă ea. Uneori trebuia să plec într-un loc şi uitându-mă cu coada ochiului îi spuneam: „LuAnn, închide ochii.” Ea îi închidea, dar când mă uitam peste câteva minute, ea îi avea din nou deschişi. Ştiam un singur lucru, şi anume, că dacă reuşeam să o fac să închidă ochii eram mai aproape de ţintă.

Pentru a avea o bună legătură cu Hristos, pentru a putea aprecia lucrurile spirituale, trebuie să treci prin experienţa naşterii din nou. Tu nu poţi realiza aceasta prin propriile tale puteri. Dar tu te poţi aşeza într-o poziţie în care acest lucru se poate întâmpla. Nu trebuie să stai şi să aştepţi o veşnicie ca să se întâmple ceva. Ci, dacă în timp ce te depărtezi de Dumnezeu simţi în adâncul sufletului că ai vrea să stabileşti o legătură corectă cu El, ceea ce poţi face este să te aşezi într-o atmosferă religioasă în care se prezintă adevărurile lui Dumnezeu.

Dacă eşti student într-o universitate şi îţi dai seama că eşti neconvertit, în loc să te duci în alte locuri, du-te undeva unde se predică evanghelia.

Dacă ai ajuns la concluzia că Biblia este o carte plictisitoare şi ai lăsat-o să adune praf pe vreo poliţă, ia-ţi câteva minute pe zi în care să studiezi câteva pasaje dintre cele care descriu viaţa lui Isus, invitând pe Dumnezeu să-ţi iasă în întâmpinare şi să facă cu tine ceea ce crede El că este necesar pentru a ţi se aprinde interesul pentru lucrurile spirituale.

Dumnezeu este cel ce poartă răspunderea unei bune legături cu El, şi nu noi. Dar noi trebuie să venim la El. Noi trebuie să ne plasăm în poziţia în care să-I permitem ca El să-Şi facă lucrarea Sa cu noi. Noi trebuie să-L invităm să ia conducerea vieţii noastre şi să împlinească în noi minunea regenerării vieţii spirituale. Dumnezeu nu dă buzna în viaţa noastră ci doreşte să fie invitat. Nu vrei tu să-L inviţi astăzi pe Isus în inima şi viaţa ta?

Acest articol face parte din cartea „Nici o zi fără Isus” de Morris Venden