Fiţi primitori de oaspeţi între voi, fără cârtire.
1 Petru 4:9
Telefonul care suna se potrivea cu vântul șuierător din Midwest, în timpul nopții. Soțul meu, pastor, care tocmai se întorcea de la o ședință de comitet, s-a dus să răspundă.
„Îmi pare rău că nu vă putem da bani pentru mâncare, dar am fi bucuroși să ne îngrijim să primiți ceva de mâncare. Povestește-mi despre familia ta și unde te afli!”
După câteva minute, l-am auzit pe soțul meu spunând: „Permiteți-mi să vă dau indicații pentru a ajunge la casa noastră. Vă vom oferi o masă și vă vom caza pentru o noapte. Dimineața vom vedea cum vă putem ajuta.”
Tatăl și-a exprimat recunoștința. Familia urma să vină imediat.
Am verificat ceasul, arăta ora 22:15. Am gemut ușor și am alunecat din pat. Textul: „Să nu obosim în facerea binelui” (Galateni 6:9) m-a urmărit până în bucătărie.
În timp ce soțul meu aprindea lumina de pe verandă și verifica dormitorul suplimentar pentru jucării rătăcite, m-am rugat în tăcere pentru a fi îndrumată să pregătesc o masă pe placul acelei familii. Tuturor le plac cartofii, m-am gândit, așa că am pus repede câțiva la fiert pe aragaz și am găsit niște compot de mere pentru bebelușul pe care îl așteptam împreună cu părinții lui.
La ora 22:50, masa era așezată și o mâncare caldă aștepta pe aragaz. La ora 23:00 am presupus că familia greșise drumul, dar că trebuia să sosească din clipă în clipă. Ora 11:30 a venit și a trecut. Cincisprezece minute mai târziu, soțul meu a stins lumina de pe verandă și a anunțat ora de culcare. Mânia, frustrarea și epuizarea mi-au înnodat stomacul. Eram rănită. Încercarea de a verifica în viața mea acea atitudine de îmi-pasă-de-străini mă ispitește din când în când, dar Domnul este bun și îmi amintește cu blândețe că, uneori, „Noi doar adunăm căldură din răceala altora”1. Darul nostru fusese respins, dar asta nu trebuia să ne împiedice să continuăm să dăruim.
„Biblia pune mult accentul pe practica ospitalității. Nu numai că poruncește ospitalitatea ca pe o datorie, dar prezintă multe imagini frumoase ale exercitării acestui har și ale binecuvântării pe care o aduce.” Ospitalitatea este un instrument folosit de Dumnezeu pentru a-i încuraja pe oameni și pentru a-i îndrepta spre cer.
Ellen G. White (1882) Mărturii pentru biserică, vol. 5, p. 136.
Ellen G. White (1901) Mărturii pentru biserică, vol. 6 p. 341.