Dar, după cum este scris: „Lucruri pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-au suit, aşa sunt lucrurile pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc.”
1 Corinteni 2:9
Luni, 27 decembrie 2020, a fost o dimineață rece și înfrigurată. Am coborât din pat, am mers la fereastră, am tras draperiile și am fost întâmpinată de cel mai spectaculos peisaj plin de frumusețe.
Am văzut soarele auriu strălucind pe pământ și pe copaci, iar câteva raze de căldură se reflectau în tocul ferestrei. Am atins fereastra și am simțit căldura în ciuda temperaturii scăzute de afară. M-am uitat în sus și am văzut cel mai frumos cer albastru decorat cu rotocoale de nori albi mătăsoși, amestecate cu nori mai mari care se mișcau agale pe cer. Pinii mari din curtea vecinului ofereau un decor bun pentru această panoramă. Părea că Dumnezeul Creator îmi zâmbea și îmi spunea: „Am făcut lucrurile acestea ca tu să te bucuri de ele.”
Am inspirat adânc și am exclamat: „Îți mulțumesc, Doamne, pentru că ai creat aceste lucruri pentru bucuria mea.” Mintea mi s-a îndreptat înapoi către creația originală, perfectă, a lui Dumnezeu. Chiar dacă creația Sa a fost stricată de distrugerea păcatului timp de peste șase mii de ani, încă există atât de multă frumusețe peste tot în jurul nostru.
Stând și contemplând ceea ce tocmai experimentasem, mi-am imaginat cerul și toate lucrurile frumoase care mă așteaptă acolo. Edenul va fi restaurat. Acesta va fi căminul meu veșnic. Va fi un loc de o frumusețe eternă. Toți copiii lui Dumnezeu vor locui acolo în pace și dragoste.
Doamna A.S. Bridgewater a prins scena aceasta în cântecul „Cât de frumos trebuie să fie cerul”:
„Citim despre un loc numit cerul
Este făcut pentru cei curați și liberi,
Aceste adevăruri Dumnezeu le-a oferit în Cuvântul Său,
Cât de frumos trebuie să fie cerul.”
Rugăciunea mea, dragile mele, este să fim toate acolo. Îmi doresc să te văd acolo!