Nu voi muri, ci voi trăi și voi povesti lucrările Domnului.
Psalmii 118:17
În disperarea mea aveam impresia că Domnul este de negăsit. Eram copleșită de întristare. Nori de dezamăgire și descurajare mă învăluiau. A-L acuza pe Dumnezeu de abandon nu era o opțiune, căci El mă scăpase de nenumărate ori din ceea ce părea a fi imposibil.
În minte îmi veneau adesea Avraam și Sara. Ei s-au rugat cu disperare pentru un copil. Dumnezeu a făgăduit să îi binecuvânteze cu un copil. El Și-a ținut promisiunea, dar, în perioada de așteptare, credința lor a șovăit. Ei au simțit că așteptarea era prea lungă, au luat-o înaintea lui Dumnezeu și au încercat să găsească singuri o soluție. Așa s-a ajuns la o confuzie masivă. Când noi o luăm înaintea lui Dumnezeu, întotdeauna dăm de necaz.
Tu aștepți un răspuns într-o situație pentru care te-ai rugat parcă dintotdeauna? Pare că Dumnezeu Și-a retras cuvântul? El a făgăduit că nu ne va părăsi niciodată. Tot El a spus: „Înainte ca să Mă cheme, le voi răspunde; înainte ca să isprăvească vorba, îi voi asculta!” (Isaia 65:24). Pare că El nu te mai aude? Ai postit și te-ai rugat și încă aștepți eliberarea de sub jug?
Nu o lua înaintea lui Dumnezeu. Folosește-ți credința și pune-ți toată încrederea în Dumnezeu. El spune că știe ce gânduri are pentru noi, gânduri de pace și nu de nenorocire, să ne dea un final neașteptat (Ieremia 29:11).
Satana face tot ce poate ca noi să Îi întoarcem spatele lui Dumnezeu. Dar Dumnezeu face lucrurile la momentul știut de El și poate timpul ales de El nu coincide cu timpul ales de noi. Trebuie să avem aceeași gândire ca Șadrac, Meșac și Abed-Nego (Daniel 3:17,18). Eu cer făgăduința din 2 Corinteni 6:2, acolo spune: „Căci El zice: «La vremea potrivită, te-am ascultat; în ziua mântuirii, te-am ajutat. Iată că acum este vremea potrivită; iată că acum este ziua mântuirii.»”
Indiferent cât de mult timp Îi ia sau ce hotărâre va lua, știu că El are în vedere binele meu și eu Îl voi lăuda oricum!
Cere făgăduințele Lui și, în orice situație, dă-I slavă!