Domnul este stânca mea, cetățuia mea, izbăvitorul meu. (2 Samuel 22:3)

După ce s-a uitat peste fișa medicală a soțului meu orb, doctorul a intrat în încăpere și s-a prezentat. L-a privit atent pe soțul meu și, foarte confuz, a spus: „Nu arătați ca o persoană gata să fie internată la azil.” Acest lucru m-a șocat. Medicul a început apoi să îi pună soțului meu o serie de întrebări. După aceea a spus că ar trebui să mai facă câteva analize CT la creier pentru a vedea dacă nu se putea face totuși ceva.

Vreau să înțelegeți că soțul meu a fost dus de urgență cu ambulanța la terapie intensivă, Secția de chirurgie. Neurochirurgul de gardă a intrat în salon și i-a spus soțului meu: „M-am uitat peste radiografiile dumneavoastră. Din cauza vârstei și a altor probleme medicale, îmi este imposibil să vă operez.” Am simțit că doctorul nu a arătat niciun gram de empatie. Am ieșit din salon plângând și întrebându-mă ce urma să facem. I-am spus fiului meu că din acel moment tatăl lui nu mai putea trăi așa!

Fiul meu, încercând să mă mângâie, a spus: „Totul va fi bine. Trebuie doar să ne încredem în Dumnezeu.” Soțul meu a rămas la terapie intensivă timp de trei zile și după aceea a fost transferat pe Secția de neurologie. Eram neliniștită, obosită și confuză. Totuși, în tot acest timp, Dumnezeu avea un plan. Apoi un neurochirurg „înger” a venit în mijlocul nostru. El a spus: „Pur și simplu nu pot să îl las pe soțul dumneavoastră în această condiție când cred că l-aș putea ajuta.” După ce s-a uitat la rezultatele CT mi le-a arătat și mie pe telefonul lui, explicând ce a văzut și ce ar putea face. L-am întrebat dacă le-ar putea explica acest lucru copiilor mei. El a vorbit cu fiii noștri. Ei au înțeles și au fost de acord cu operația. Când chirurgul a început să se pregătească pentru operație, mi-a spus: „Trebuie să aveți credință.” Cine era acest bărbat? De unde venise? Eu și chirurgul ne-am împărtășit câteva versete biblice și am vorbit despre dragostea lui Dumnezeu. Constant, el încerca să îmi întărească credința. Operația a decurs bine. Neurochirurgul a fost mulțumit de recuperarea soțului meu, deși a trebuit să rămână două săptămâni la recuperare înainte de a se putea întoarce acasă. În total am stat douăzeci și cinci de zile în spital. Când am plecat de acolo, am luat cu noi câteva echipamente medicale pe care le-am folosit doar câteva zile.

Cu inima recunoscătoare, privesc la soțul meu de treizeci și trei de ani, zâmbind, bucurându-mă de recuperarea lui remarcabilă – contrar tuturor așteptărilor. Dumnezeu a fost Stânca noastră, Vindecătorul și Medicul nostru. Dumnezeu știe ce avem nevoie și când avem nevoie chiar înainte de a cere sau gândi.

Elaine J. Johnson

Devoționalul pentru femei a fost preluat de pe devotionale.ro.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO