Două apeluri telefonice
Pentru ce te mâhneşti, suflete, şi gemi înăuntrul meu? Nădăjduieşte în Dumnezeu, căci iarăşi Îl voi lăuda; El este mântuirea mea şi Dumnezeul meu. (Psalmii 42:5)
A fost una dintre acele zile în care mi se părea că toată greutatea lumii apasă pe umerii mei. Nu puteam explica ce mi se întâmplă, dar mă simțeam foarte deprimată și dărâmată. Cred că și poetul William Wordsworth a avut acest sentiment, atunci când a așternut pe hârtie poemul „Resolution and Independence”: „Pe cât de mult ne-am înălțat în desfătare/ Pe-atât de mult acum ne adâncim în descurajare.” (William Wordsworth, Resolution and Independence, 1807, domeniul public.) Șeful meu m-a anunțat că vrea să mă vadă și stăteam descurajată în anticameră, așteptând. În cele din urmă, aproape în lacrimi, m-am întors și m-am așezat la biroul meu, încercând să înțeleg ce mi se întâmplă. A sunat telefonul. Când am răspuns, apelantul s-a identificat ca fiind Garth, o cunoștință care lucrase timp de câțiva ani la instituția unde lucram și eu. După ce m-a salutat, mi-a spus că a sunat să întrebe ce mai fac. Imaginați-vă ce mirare m-a cuprins!
Garth nu-mi era nici măcar prieten, era un fost coleg, cineva căruia îi spusesem ocazional „Bună, totul în regulă?” Apelul acestui om a venit într-un asemenea moment, încât nu am putut să nu mă gândesc că Dumnezeu, care este interesat de orice detaliu al vieții mele, l-a inspirat pe acest domn să mă sune exact în acel moment, ca să îmi transmită, de fapt, că Dumnezeu este cu mine.
Și ca și când nu era destul, telefonul a sunat iar, după convorbirea cu Garth. M-a sunat fiul meu „adoptiv” Albert: „Mamă, chiar mă gândeam la tine și te-am sunat să văd cum îți mai este”, a spus el. Nu-mi venea să cred, însă Dumnezeu S-a folosit de acele două convorbiri telefonice pentru a-mi ridica moralul și a-mi aminti că Îi pasă de mine.
Mă întreb însă dacă eu aș fi fost la fel de ascultătoare ca aceste două persoane în a asculta de îndemnul de a telefona. Uneori, permitem presiunii serviciului sau a școlii, dar și altor preocupări ale vieții să ne aglomereze atât de mult, încât să ne împiedice să ascultăm de îndemnul Duhului Sfânt. Într-adevăr, adesea ratăm minunate binecuvântări prin lipsa noastră de reacție rapidă la îndemnurile Cerului. Sunt bucuroasă că nici Garth, nici Albert nu au ignorat Vocea. Doamne, ajută-mă să răspund cu promptitudine la vocea Ta. Dă-mi tu o ascultare ca a lui Garth și ca a lui Albert. Folosește-mă în lucrarea Ta!
Carol Joy Fider
Devoționalul pentru femei a fost preluat de pe devotionale.ro.
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
