Temperamentul meu

Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el şi stă la adăpost. – Proverbele 18:10

Cu câţiva ani în urmă, mama şi fratele meu de nouă ani au participat la o conferinţă generală a bisericii. Cât erau acolo, fratele meu a avut nevoie la toaletă. Mama nu mai putea să-l ia cu ea la toaleta pentru femei, aşa că fratele meu s-a dus la toaleta bărbaţilor, primind instrucţiuni clare să se întâlnească cu mama la ieşirea de la toaletă. După ce a stat o vreme în faţa toaletei, urmărind cum bărbaţi intrau şi ieşeau de acolo – dar fără să-l vadă pe fratele meu -, mama a început să se îngrijoreze. L-a întrebat pe unul dintre bărbaţii care ieşeau dacă a văzut un băieţel la toaletă.

– Da, răspunse acesta. Nu părea să mai întârzie mult.

Mama a aşteptat, dar fratele meu tot nu ieşea. Brusc, ea dădu buzna în toaleta bărbaţilor şi-l găsi pe fratele meu jucându-se cu apa din chiuvetă. Evident că i-a cerut să iasă cu ea afară, dar era în acelaşi timp uşurată că el era în siguranţă. Mai târziu, mama mi-a spus că în timp ce se ruga şi se gândea dacă să intre sau nu în toaleta bărbaţilor, a simţit o „putere” care a îndemnat-o să plece să-şi caute băiatul.

Povestirea mamei m-a făcut să mă întreb: Nu ar trebui şi noi să permitem „puterii” Duhului Sfânt să ne desăvârşească umblarea cu Domnul? II căutăm noi în orice situaţie din viaţa noastră?

Ştiu că am un temperament dificil, o tendinţă de a reacţiona impulsiv în faţa anumitor situaţii. Ştiu că sunt ocazii în care ar fi trebuit să aştept înainte de a acţiona într-o anumită direcţie. Dar când permit Duhului Sfânt să fie puterea care pune în mişcare viaţa mea, am un temperament spiritual. În loc să reacţionez, pot răspunde prin credinţă, bazându-mă pe înţelepciunea lui Dumnezeu. „însuşi Duhul adevereşte împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi, dacă suntem copii, suntem şi moştenitori ai lui Dumnezeu şi împreună moştenitori cu Hristos, dacă suferim cu adevărat împreună cu El, ca să fim şi proslăviţi împreună cu El.” (Romani 8:16,17)

Cu alte cuvinte, de vreme ce sunt copil al lui Dumnezeu, Duhul Său este în mine şi mă atrage în permanenţă mai aproape de El. Am dreptul la tot ce are şi este El, deoarece a murit pentru mine. Psalmistul scrie: „Cei ce cunosc Numele Tău se încred în Tine, căci Tu nu părăseşti pe cei ce Te caută, Doamne!” (Psalmii 9:10). Iehova-Jireh, unul dintre numele lui Dumnezeu, sugerează că El ne va purta întotdeauna de grijă.

Mă rog ca noi toţi să continuăm să învăţăm cum să dezvoltăm un temperament spiritual. Făcând aceasta, vom asculta de îndemnurile Duhului de a apela la Dumnezeu şi la ajutorul Său oricând avem nevoie.

Margo Peterson

Devoționalul pentru femei a fost preluat de pe devotionale.ro.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO