Căci El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale. Psalmii 91:11

Într-o seară de vară, eu şi soţul meu ne aflam pe şoseaua de centură 1-495. Luaserăm o maşină din Virginia pentru un prieten de-al lui şi ne îndreptam spre casă în maşini separate. Tocmai treceam un deal şi schimbam benzile. Maşina din dreapta mea avea aceeaşi intenţie. M-am panicat şi am pus frâna, care s-a blocat. Nu mai puteam vira în nicio direcţie şi nu îmi puteam imagina decât un munte de maşini în jurul meu, iar maşina mea lovită din toate părţile.

Am reuşit să virez încet spre parapet şi să nu lovesc nimic în drumul meu, apoi să mă opresc, cu faţa spre banda dinspre nord. Soţul meu mersese înainte, neştiind cu ce fel de problemă mă confrunt. După puţină vreme, un poliţist statal a venit lângă maşina mea, întrebându-mă ce se întâmplase. I-am explicat că mi se blocaseră frânele şi m-am trezit cu faţa spre banda de circulaţie care cobora de pe deal. Din fericire, nu mi-a dat amendă, ci mi-a spus să sting farurile, până când opreşte el circulaţia, ca să pot întoarce maşina în direcţia bună de mers.

Între timp, a sunat soţul meu. Am început să plâng, gândindu-mă la nenorocirea în care aş fi putut fi implicată, cu toate acele maşini în jurul meu. A fost o mare uşurare să ştiu că îngerii mă feriseră de pericolul în care s-ar fi putut afla maşina mea – sau a altora.

Soţul meu s-a întors în zona în care eram parcată. A văzut toate maşinile de poliţie, cu luminile lor intermitente, simţindu-se uşurat că eram bine.

Totuşi trebuia să conduc maşina până acasă, doar că acum tremuram şi plângeam în acelaşi timp. I-am mulţumit Tatălui ceresc de nenumărate ori pentru că ne-a cruţat viaţa mie şi celorlalţi. Cu siguranţă că îngerii fuseseră cu mine în toată acea grea încercare.

Când am ajuns acasă, am fost copleşită şi recunoscătoare pentru bunătatea lui Dumnezeu manifestată faţă de mine. Situaţia ar fi putut ajunge un adevărat dezastru, cu procese, daune şi alte complicaţii neprevăzute. Dar în Psalmii 4:8 ni se promite: „Eu mă culc şi adorm în pace, căci numai Tu, Doamne, îmi dai linişte deplină în locuinţa mea.” Cât de bun este Dumnezeu cu fiecare dintre noi şi îl laud pentru toată grija Lui minunată!

Nancy Heller

Acest articol face parte din cartea „Înaintăm împreună” de Ardis Carolyn