Toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său. – Romani 8:28

În luna august 2011, mă pregăteam să îmi reiau activitatea la o universitate locală, cu începere din toamnă. Apoi am primit un telefon de la şefa departamentului unde lucram. Mi-a cerut să ne întâlnim. Vineri dimineaţa, când m-am dus la întâlnire, a fost ca şi când mi-ar fi explodat o bombă în cap. Mi s-a adus la cunoştinţă că hotărâseră să angajeze pe altcineva să ţină cursurile mele în anul următor. Era începutul lunii august, iar şcoala începea în două săptămâni. Eu locuiam în Maryland, fără familie sau prieteni prin apropiere. Nu ştiam ce să fac. Mă simţeam abandonată şi respinsă.

Cam în aceeaşi perioadă, fiica mea, care locuieşte în Alabama, mi-a spus că soţul ei pleacă în Afghanistan pentru un an şi ar trebui să câştige suficienţi bani cât să îşi cumpere şi ei o casă. I-am spus că mă bucur pentru ea şi familia ei. Nici nu mi-a trecut prin minte că ar trebui să mă duc în Huntsville şi să o ajut. Cum zilele se făceau săptămâni, iar săptămânile se făceau luni, iar loc de muncă încă nu aveam, Duhul Sfânt a început să mă impulsioneze să mă duc în Alabama, i-am spus Domnului că îmi place viaţa de una singură, fără complicaţii, şi chiar nu voiam să mă mut în Alabama. Cum zilele continuau să se scurgă fără serviciu, am început să cedez la imboldurile Duhului Sfânt. Am eliberat apartamentul, am închiriat un camion şi am pornit spre Alabama.

Am învăţat de-a lungul anilor că cel mai bine este să mergi după planurile lui Dumnezeu. Acum ştiu că a fost voia Lui concedierea mea din Maryland, pentru că altfel nu m-aş fi mutat. Dumnezeu mă voia în Alabama. M-a folosit acolo. Nepoata mea cea mare L-a acceptat pe Isus Hristos ca Mântuitor personal şi a fost botezată. Acest ultim an i-am putut plăti studiile la Academia Oakwood, un liceu creştin. Este implicată în activităţile cu copiii la biserică. Adoră să meargă la biserică în Sabat şi dă mărturie în faţa familiei şi a prietenilor ei. Ştiu că Dumnezeu m-a trimis în Alabama şi acum nici eu n-aş face altfel.

Deşi m-am simţit respinsă şi abandonată când am fost concediată de la universitate, am ştiut că Dumnezeu are un plan. El promite în textul de astăzi că toate lucrurile lucrează spre binele celor ce Îl iubesc pe Dumnezeu şi am descoperit că Se ţine de promisiune. Tu ai descoperit acest lucru?

Eva M. Starner

Acest articol face parte din cartea „Înaintăm împreună” de Ardis Carolyn