Odiseea rusească

Căci el aştepta cetatea care are temelii tari, al cărei meşter şi ziditor este Dumnezeu. – Evrei 11:10

Moscova – pretutindeni unde privesc, totul e diferit de cum e acasă. Foarte diferit.

În acest tărâm îngheţat, vremea este şi importantă, şi insignifiantă pentru viaţa cotidiană. În timp ce trebuie constant să se întărească pentru frigul năprasnic, oamenii par să nu îl ia câtuşi de puţin în seamă, probabil resemnaţi în faţa a ceea ce nu pot schimba. Pieţele în aer liber punctează străzile. Vânzători, înfofoliţi în blănuri, fulare, mănuşi şi bocanci, trag de căruţele încărcate cu orice, de la păpuşi Matrioşca până la sticle de Vodkă şi… îngheţată. Sunt minus 26 de grade Celsius. Aproape îngheţ înainte să îmi vină rândul să îmi iau cornetul.

În timpul zilei, coordonăm un seminar de comunicare pentru angajaţii agenţiei de ajutorare a bisericii noastre care activează în acea zonă a lumii. În primele zile, folosim un translator, dar la scurt timp limba nu mai contează. Descoperim că ne înţelegem perfect unii pe alţii – multitudinea de strigăte, de gesturi şi de râsete nu necesită traducere.

Seara, ne plimbăm prin Piaţa Roşie, aflată la doar câteva străzi de hotelul nostru. Catedrala „Sfântul Vasile”, mormântul lui Lenin, zidul Kremlinului, cu ceasul lui magnific şi cu uşile masive de lemn care se deschid larg în fiecare dimineaţă, ca să permită accesul limuzinei prezidenţiale. Totul e foarte frumos sub fulgii care cad.

Moscova, un oraş al contrastelor. Muzeele ei abundă de bogăţii incredibile şi de obiecte superbe, vechi de peste 600 de ani, în timp ce peste 12 milioane de locuitori se luptă să supravieţuiască într-o lume rece şi neospitalieră.

Ce diferenţă faţă de cealaltă casă! E adevărat, şi aceasta abundă în bogăţii incredibile şi în obiecte superbe. Dar acestea nu se află în muzee. Ziduri de jasp, sau iaspis, se înalţă pe temelii împodobite cu toate felurile de pietre preţioase, obiecte superbe care datează din veşniciile trecute. Cele 12 porţi, fiecare croită dintr-o singură perlă, se deschid larg pentru a primi înăuntru pe toată lumea – pe tine şi pe mine -, dacă alegem să intrăm. Şi, după ce intrăm, iată-L! Minunatul Isus – cu braţele întinse!

Gata cu frigul. Gata cu foamea. Gata cu singurătatea. Gata cu durerea de orice fel. Totul este superb în lumina zilei veşniciei! „Intraţi!”, ne spune El într-o limbă care nu are nevoie de traducere.

Jeannette Busbz Johnson

Acest articol face parte din cartea „Înaintăm împreună” de Ardis Carolyn