Numeri 35
Numeri 35
1. Domnul a vorbit lui Moise, în câmpia Moabului, lângă Iordan, în faţa Ierihonului. Şi a zis:
2. „Porunceşte copiilor lui Israel să dea leviţilor, din moştenirea pe care o vor avea, nişte cetăţi în care să poată locui. Să mai daţi leviţilor şi un loc gol împrejurul acestor cetăţi.
3. Cetăţile să fie ale lor, ca să locuiască în ele; iar locurile goale să fie pentru vitele lor, pentru averile lor şi pentru toate dobitoacele lor.
4. Locurile goale din jurul cetăţilor pe care le veţi da leviţilor să aibă, începând de la zidul cetăţii în afară, o mie de coţi de jur împrejur.
5. Să măsuraţi afară din cetate, două mii de coţi în partea de răsărit, două mii de coţi în parte de miazăzi, două mii de coţi în partea de apus şi două mii de coţi în partea de miazănoapte, aşa încât cetatea să fie la mijloc. Acestea să fie locurile goale din jurul cetăţilor lor.
6. Dintre cetăţile pe care le veţi da leviţilor, şase să fie cetăţi de scăpare unde va putea să fugă ucigaşul, şi afară de acestea, să le mai daţi alte patruzeci şi două de cetăţi.
7. Toate cetăţile pe care le veţi da leviţilor să fie patruzeci şi opt de cetăţi, împreună cu locurile lor goale.
8. Cetăţile pe care le veţi da din moşiile copiilor lui Israel să fie date mai multe de cei ce au mai multe, şi mai puţine de cei ce au mai puţine; fiecare să dea leviţilor din cetăţile lui după moştenirea pe care o va avea.”
9. Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:
10. „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: „Când veţi trece Iordanul şi veţi intra în ţara Canaanului,
11. să vă alegeţi nişte cetăţi care să vă fie cetăţi de scăpare, unde să poată scăpa ucigaşul care va omorî pe cineva fără voie.
12. Aceste cetăţi să vă slujească drept cetăţi de scăpare împotriva răzbunătorului sângelui, pentru ca ucigaşul să nu fie omorât înainte de a se înfăţişa în faţa adunării ca să fie judecat.
13. Din cetăţile pe care le veţi da, şase să vă fie cetăţi de scăpare.
14. Să daţi trei cetăţi dincoace de Iordan, şi trei cetăţi în ţara Canaanului: acestea să vă fie cetăţi de scăpare.
15. Aceste şase cetăţi să fie cetăţi de scăpare pentru copiii lui Israel, pentru străin şi pentru cel ce locuieşte în mijlocul vostru: acolo va putea să scape orice om care va ucide pe cineva fără voie.
16. Dacă un om loveşte pe aproapele său cu o unealtă de fier, şi acesta moare, este un ucigaş: ucigaşul să fie pedepsit cu moartea.
17. Dacă-l loveşte cu o piatră pe care o ţine în mână, de care poate muri, şi moare, este un ucigaş: ucigaşul să fie pedepsit cu moartea.
18. Dacă-l loveşte cu vreo unealtă de lemn pe care o ţine în mână, de care poate muri, şi moare, este un ucigaş: ucigaşul să fie pedepsit cu moartea.
19. Răzbunătorul sângelui să omoare pe ucigaş; când îl va întâlni, să-l omoare.
20. Dacă un om împinge pe aproapele său din ură sau dacă-l pândeşte şi aruncă ceva asupra lui, şi moare,
21. sau dacă-l loveşte cu mâna din vrăjmăşie, şi moare, cel ce l-a lovit să fie pedepsit cu moartea; este un ucigaş: răzbunătorul sângelui să omoare pe ucigaş, când îl va întâlni.
22. Dar dacă un om împinge pe aproapele lui fără veste şi nu din vrăjmăşie sau dacă aruncă ceva asupra lui fără să-l fi pândit,
23. sau dacă aruncă asupra lui din nebăgare de seamă o piatră care-i poate pricinui moartea, şi moare, fără să-l urască şi fără să caute să-i facă rău;
24. iată legile după care va judeca adunarea între cel ce l-a lovit şi răzbunătorul sângelui:
25. Adunarea va izbăvi pe ucigaş din mâna răzbunătorului sângelui şi-l va face să se întoarcă în cetatea de scăpare unde fugise. Să locuiască acolo până la moartea marelui preot care este uns cu untdelemn sfânt.
26. Dacă ucigaşul iese din hotarul cetăţii de scăpare unde fugise
27. şi dacă răzbunătorul sângelui întâlneşte afară din hotarul cetăţii de scăpare şi ucide pe ucigaş, nu va fi vinovat de omor.
28. Căci ucigaşul trebuia să locuiască în cetatea lui de scăpare până la moartea marelui preot; şi după moartea marelui preot, putea să se întoarcă la moşia lui.
29. Iată poruncile de drept pentru voi şi pentru urmaşii voştri, în toate locurile în care veţi locui.
30. Dacă un om omoară pe cineva, ucigaşul să fie omorât pe mărturia martorilor. Un singur martor nu va fi de ajuns ca să fie osândit cineva la moarte.
31. Să nu primiţi răscumpărare pentru viaţa unui ucigaş vinovat de moarte, ci să fie pedepsit cu moartea.
32. Să nu primiţi răscumpărare pentru cel ce trebuie să fugă în cetatea lui de scăpare, ca să se întoarcă să locuiască în ţară până la moartea preotului.
33. Să nu pângăriţi ţara unde veţi fi, căci sângele celui nevinovat pângăreşte ţara; şi ispăşirea sângelui vărsat în ţară nu se va putea face decât prin sângele celui ce-l va vărsa.
34. Să nu pângăriţi deci ţara în care veţi merge să locuiţi şi în mijlocul căreia voi locui şi Eu, căci Eu sunt Domnul care locuieşte în mijlocul copiilor lui Israel.”
