[miercuri, 3 iunie] Isus din istorie

4. Cine a fost Caiafa şi care a fost rolul său în moartea lui Hristos? Cine a fost Pilat din Pont şi cât de importantă a fost hotărârea lui pentru ca Sinedriul să îşi poată atinge obiectivul?

Matei 26:57-67

”57 Cei ce au prins pe Isus L-au dus la marele preot Caiafa, unde erau adunaţi cărturarii şi bătrânii. 58 Petru L-a urmat de departe, până la curtea marelui preot, apoi a intrat înăuntru şi a şezut jos cu aprozii, ca să vadă sfârşitul. 59 Preoţii cei mai de seamă, bătrânii şi tot soborul căutau vreo mărturie mincinoasă împotriva lui Isus, ca să-L poată omorî. 60 Dar n-au găsit niciuna, măcar că s-au înfăţişat mulţi martori mincinoşi. La urmă au venit doi 61 şi au spus: „Acesta a zis: ‘Eu pot să stric Templul lui Dumnezeu şi să-l zidesc iarăşi în trei zile’.” 62 Marele preot s-a sculat în picioare şi I-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceştia împotriva Ta?” 63 Isus tăcea. Şi marele preot a luat cuvântul şi I-a zis: „Te jur, pe Dumnezeul cel viu, să ne spui dacă eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu”. 64 „Da”, i-a răspuns Isus, „sunt! Ba mai mult, vă spun că de acum încolo veţi vedea pe Fiul omului şezând la dreapta puterii lui Dumnezeu şi venind pe norii cerului.” 65 Atunci, marele preot şi-a rupt hainele şi a zis: „A hulit! Ce nevoie mai avem de martori? Iată că acum aţi auzit hula Lui. 66 Ce credeţi?” Ei au răspuns: „Este vinovat, să fie pedepsit cu moartea”. 67 Atunci, L-au scuipat în faţă, L-au bătut cu pumnii şi L-au pălmuit”

Ioan 11:45-53

”45 Mulţi din iudeii care veniseră la Maria, când au văzut ce a făcut Isus, au crezut în El. 46 Dar unii din ei s-au dus la farisei şi le-au spus ce făcuse Isus. 47 Atunci, preoţii cei mai de seamă şi fariseii au adunat soborul şi au zis: „Ce vom face? Omul acesta face multe minuni. 48 Dacă-L lăsăm aşa, toţi vor crede în El şi vor veni romanii şi ne vor nimici şi locul nostru, şi neamul.” 49 Unul din ei, Caiafa, care era mare preot în anul acela, le-a zis: „Voi nu ştiţi nimic; 50 oare nu vă gândiţi că este în folosul vostru să moară un singur om pentru norod, şi să nu piară tot neamul?” 51 Dar lucrul acesta nu l-a spus de la el, ci, fiindcă era mare preot în anul acela, a prorocit că Isus avea să moară pentru neam. 52 Şi nu numai pentru neamul acela, ci şi ca să adune într-un singur trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiţi. 53 Din ziua aceea, au hotărât să-L omoare.”

Ioan 18:29-31

”29 Pilat deci a ieşit afară la ei şi le-a zis: „Ce pâră aduceţi împotriva omului acestuia?” 30 Drept răspuns, ei i-au zis: „Dacă n-ar fi fost un făcător de rele, nu L-am fi dat noi în mâinile tale”. 31 Atunci, Pilat le-a zis: „Luaţi-L voi şi judecaţi-L după legea voastră”. „Nouă nu ne este îngăduit de Lege să omorâm pe nimeni”, i-au zis iudeii.”

Caiafa era mare-preot și a instigat un complot pentru a-l condamna la moarte pe Isus. Existența lui este notată și de Josephus Flavius, istoricul evreu. „Pe lângă aceasta, el i-a luat titlul de mare-preot lui Iosif, numit și Caiafa, și l-a desemnat pe Ionatan, fiul lui Ananus, fostul mare-preot, să îl succeadă.” – Josephus Complete Works , cartea 18, capitolul 4, p. 381

În 1990, la sud de Ierusalim a fost descoperit un mausoleu de familie în care erau douăsprezece osuare. Monedele și vasele din mormânt datează de la mijlocul secolului I d.Hr. Cel mai împodobit osuar, cu mai multe seturi de oase în el, are inscripționat numele „Iosif, fiul lui Caiafa”. Mulți specialiști cred că acesta a fost mormântul și osuarul lui Caiafa, marele-preot implicat în moartea lui Isus. În 1961, pe o piatră din teatrul de la Caesarea Maritima, a fost descoperită o inscripție cu numele Pilat din Pont, prefect al Iudeei sub împăratul Tiberius. În ambele cazuri, istoria confirmă existența unor personaje principale implicate în moartea lui Hristos.

Și istoricii seculari ai primelor două secole au vorbit despre Isus din Nazaret. Tacitus, istoric roman, scrie despre Hristos, despre execuția lui de către Pilat din Pont în timpul domniei lui Tiberius și despre primii creștini din Roma. Plinius cel Tânăr, un guvernator roman, îi scrie în 112–113 d.Hr. împăratului Traian despre creștini și îl întreabă cum ar trebui să se poarte cu ei. El spune că aceștia se întâlneau într-o zi anume înainte de răsărit și se adunau pentru a cânta imnuri unui dumnezeu.

Aceste descoperiri arheologice și surse istorice ne oferă un cadru suplimentar, în afară de Biblie, pentru existența lui Isus. Evangheliile sunt sursele primare de dovezi despre existența lui Isus și ar trebui să le studiem bine pentru a afla mai multe despre El și viața Lui.

Deși este util să avem dovezi arheologice care să ne susțină credința, de ce trebuie să învățăm să nu ne bazăm credința doar pe ele, oricât de folositoare ar fi?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO