Și inima ta?
Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieţii.
(Proverbele 4:23)
Una dintre bucuriile pensionării este aceea că soţul meu şi cu mine putem să facem lungi plimbări de plăcere. Nu doar că ne deconectează şi ne revigorează, dar îmi dau o perspectivă nouă asupra modului în care Dumnezeu lucrează în natură şi îmi oferă posibilitatea unor meditaţii spirituale profunde.
Într-o dimineaţă, pe când eram la colţul străzii, am fost întâmpinată de o uriaşă minge aurie care traversa cerul răsăritului. Priveliştea era spectaculoasă. Deşi soarele era înconjurat de nori grei cenuşii, strălucirea sa trecea printre nori, eclipsând întunericul. Inima mea a tresăltat: Cât de mare şi minunat este Dumnezeul nostru!
În timpul plimbărilor, admir grădinile unora dintre vecinii noştri. Unele dintre ele sunt verzi şi înflorite, cu peluze aranjate şi flori atrăgătoare. Altele sunt năpădite de buruieni şi întruchipează neglijenţa. Recent, mi-a fost atrasă atenţia de o anumită peluză. Cu o zi în urmă era plină de dâre de iarbă uscată şi de buruieni, care păreau să înece cu totul iarba. În acea dimineaţă am observat că se lucrase puţin la aspectul ei. Era arată şi semănată. După câteva zile, iarba cea nouă deja încolţise şi, în scurt timp, peluza secetoasă devenise un teren verde, viu. Apoi, spre surpriza mea, am observat cum o viţă a început să se întindă de-a lungul peluzei şi cum, destul de repede, viţa roditoare a umplut peluza. Cum aşa? m-am gândit. Oare cei din casă nu văd ce se întâmplă cu peluza lor? Nu au de gând să facă ceva în legătură cu acest musafir nepoftit? Era evident că lipsa grijii şi a atenţiei va contribui la ruina peluzei.
În susul străzii, o altă peluză frumoasă, bine îngrijită, mi-a atras atenţia. Era bună de pozat, de un verde strălucitor, şi un parfum plăcut era răspândit de florile de toate culorile, mărimile şi varietăţile. Ce diferenţia cele două peluze? Grija şi atenţia acordate uneia faţă de lipsa acestora, în cazul celeilalte.
La fel este şi cu inima mea. Când suprim studiul zilnic al Cuvântului lui Dumnezeu, când nu mă rog continuu şi consistent, inima mea e năpădită de buruienile păcatului – probleme precum: gelozia, egoismul, lăcomia, amărăciunea, mânia şi indispoziţia de a ierta. Şi nu după mult timp, în loc să răspândească lumina dragostei lui Dumnezeu, inima mea se va umple de întuneric.
Vreau să îmi păzesc inima, vrei şi tu?
SHIRLEY C. IHEANACHO
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
