Cum să lupţi pentru fiul tău risipitor

5. Ce înţelegi din următorul pasaj? Este o garanţie, o făgăduinţă sau o probabilitate?

Proverbele 22:6
Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, şi când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.

Uneori, ca părinte, faci tot ce trebuie: îţi iei timp să-i înveţi pe co- pii lucrurile bune, trăieşti potrivit cunoştinţei tale despre Dumnezeu, îi trimiţi la şcoli bune, mergi regulat la biserică, te implici în lucrarea misionară împreună cu ei, iar ei se lasă de credinţa în care i-ai cres- cut. Durerea ta este chinuitoare şi nu ai niciun moment de linişte în care să nu fii îngrijorat pentru mântuirea lor. Cauza nu este neapărat greşeala părinţilor. Copiii au propriul discernământ şi, în cele din urmă, sunt responsabili înaintea lui Dumnezeu pentru acţiunile şi deciziile lor.

Unii au luat cuvintele „şi când va îmbătrâni nu se va abate de la ea” ca pe o făgăduinţă, ca pe o garanţie că, dacă eşti un părin- te bun, rezultatul va fi întotdeauna mântuirea copilului tău. Dar Proverbele ne dau adesea doar principii, şi nu neapărat promisi- uni necondiţionate. Ce putem lua din acest text este asigurarea că lecţiile învăţate în copilărie vor dura toată viaţa. Fiecare copil ajunge fie să accepte moştenirea de la părinţi, fie să o respingă. Părinţii care le-au oferit cu grijă copiilor o educaţie spirituală au asigurarea că tot ce i-au învăţat va rămâne în mintea lor, iar când vor pleca de lângă părinţi, seminţele plantate în inimă vor încolţi şi îi vor chema mereu acasă. A fi un părinte bun este alegerea noastră; ce cale ur- mează copiii este alegerea lor.

Ce ar trebui să faci ca părinte când copilul o ia pe o cale greşită? Prezintă-l înaintea lui Dumnezeu în rugăciune stăruitoare. Dumnezeu îţi înţelege sigur durerea. El este Părintele perfect, şi totuşi miliarde de copii ai Săi I-au întors spatele. Poţi să-ţi susţii copilul rătăcitor cu dragoste şi cu rugăciune şi să fii gata să îi stai alături când luptă cu Dumnezeu. Să nu-ţi fie jenă să ceri susţinere în rugăciune, să nu te învinovăţeşti singur şi să nu te concentrezi atât de mult asupra copilului rătăcitor, încât să uiţi de restul familiei. Străduinţa de a fi părinte pentru copilul rătăcitor poate să-ţi dezbine familia. Aşadar, fă front comun cu soţul tău (cu soţia ta) şi stabiliţi limite clare pentru copil. Nu uita că Dumnezeu îl iubeşte pe copilul tău mai mult decât îl iubeşti tu. Priveşte către un viitor mai luminos şi acceptă faptul că asupra acestui copil al tău lucrarea lui Dumnezeu este în desfăşurare.

Este ceva firesc ca în astfel de situații să te învinovățești. Chiar dacă ai făcut greșeli, concentrează-te asupra viitorului și asupra făgăduințelor lui Dumnezeu. (Vezi Filipeni 3:13. )