O făptură atât de minunată! - Devoțional femei. Este privilegiul nostru să ajutăm natura în lucrarea dată ei, oferindu-i trupului nostru ceea ce are nevoie cel mai mult când suntem bolnavi sau răniţi. În cazul meu - chiar acum, când scriu - trebuie să îi ofer organismului meu mai multă odihnă, de care are atâta nevoie.

Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta! – Psalmii 139:14

Era o primăvară timpurie şi o după-amiază numai bună pentru o plimbare în natură. Eu şi copiii mei ne simţeam gata de aventură şi am mers să explorăm zonele nou-descoperite din rezervaţia naturală din apropierea casei. A fost distractiv să ne plimbăm pe lângă zidurile vechi de împrejmuire şi să ne căţărăm pe cele mai joase.

Totuşi legea naturală a gravităţii şi-a demonstrat veridicitatea în acea după-amiază într-un mod foarte dureros – cel puţin pentru mine. Mai întâi, cu toate că nu mai sunt chiar atât de tânără, m-am căţărat pe unul din ziduri. Până aici totul bine. Dar apoi a sosit momentul să mă dau jos. Copiii au sărit, lucru foarte uşor pentru ei.

Sunt sigură că şi eu pot, îmi spuneam în gând. Dar, în momentul în care am aterizat, mi-am dat seama numaidecât că făcusem o greşeală. Au! A durut şi încă doare!

Ieri ascultam o carte audio, cu piciorul rănit încă bandajat, mi-a atras atenţia un lucru pe care l-am auzit. Spunea aşa: „Dacă un om este rănit sau îşi rupe vreun os, natura începe să repare numaidecât stricăciunea. Agenţii vindecători stau în aşteptare chiar înainte de a fi nevoie de intervenţie; şi, de îndată ce un organ suferă, toată energia este aruncată în lucrarea de refacere.” (Ellen G. White, Educaţie, p. 113, în orig.)

Doar imaginaţi-vă: „Toată energia este aruncată în lucrarea de refacere!” Cu adevărat, am fost creaţi în mod minunat!

Cu toţii ne-am rănit (unele răni sunt chiar rezultatul propriilor acţiuni) sau am trecut prin boală la un moment dat. Totuşi, cu câtă credincioşie îşi face trupul nostru datoria de refacere! Este privilegiul nostru să ajutăm natura în lucrarea dată ei, oferindu-i trupului nostru ceea ce are nevoie cel mai mult când suntem bolnavi sau răniţi. În cazul meu – chiar acum, când scriu – trebuie să îi ofer organismului meu mai multă odihnă, de care are atâta nevoie. Pot consuma anumite alimente care vor grăbi procesul de vindecare.

Ba mai important, pot fi recunoscătoare pentru această „maşinărie” minunată şi sunt uimită de măreţia lui Dumnezeu, Maestrul Arhitect! O inimă veselă, recunoscătoare, aduce vindecare oaselor (vezi Proverbele 17:22)!

Belinda Solomon


Urmărește devoționalul video, precum și alte resurse creștine, pe youtube.com/resurse

Devoționalul pentru femei a fost preluat de pe devotionale.ro.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO