[luni, 20 noiembrie] Numai metoda lui Hristos

 

 

2. Ce ne învață următoarele episoade biblice despre lucrarea pentru cei nevoiași?

 

Ioan 5:1-9

„După aceea, era un praznic al iudeilor, şi Isus S-a suit la Ierusalim. 2 În Ierusalim, lângă Poarta Oilor, este o scăldătoare, numită în evreieşte Betesda, care are cinci pridvoare. 3 În pridvoarele acestea zăceau o mulţime de bolnavi, orbi, şchiopi, uscaţi, care aşteptau mişcarea apei. 4 Căci un înger al Domnului se pogora, din când în când, în scăldătoare şi tulbura apa. Şi cel dintâi care se pogora în ea, după tulburarea apei, se făcea sănătos, orice boală ar fi avut. 5 Acolo se afla un om bolnav de treizeci şi opt de ani. 6 Isus, când l-a văzut zăcând şi fiindcă ştia că este bolnav de multă vreme, i-a zis: „Vrei să te faci sănătos?” 7 „Doamne”, I-a răspuns bolnavul, „n-am pe nimeni să mă bage în scăldătoare când se tulbură apa şi, până să mă duc eu, se pogoară altul înaintea mea”. 8 „Scoală-te”, i-a zis Isus, „ridică-ţi patul şi umblă”. 9 Îndată omul acela s-a făcut sănătos, şi-a luat patul şi umbla. Ziua aceea era o zi de Sabat”.

 

Marcu 1:23-28

„23 În sinagoga lor era un om care avea un duh necurat. El a început să strige: 24 „Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Te ştiu cine eşti: Eşti Sfântul lui Dumnezeu!” 25 Isus l-a certat şi i-a zis: „Taci şi ieşi din omul acesta!” 26 Şi duhul necurat a ieşit din el, scuturându-l cu putere şi scoţând un strigăt mare. 27 Toţi au rămas înmărmuriţi, aşa că se întrebau unii pe alţii: „Ce este aceasta? O învăţătură nouă! El porunceşte ca un stăpân chiar şi duhurilor necurate, şi ele Îl ascultă!” 28 Şi îndată I s-a dus vestea în toate împrejurimile Galileii”.

 

Ellen G. White prezintă un procedeu în cinci pași inspirat din metoda Domnului Isus de a acționa: „Numai metoda lui Hristos va oferi un succes real în încercarea de a ajunge la oameni. Mântuitorul S-a amestecat printre oameni ca unul care le dorea binele. El Și-a arătat empatia față de ei, a acordat atenție nevoilor lor și le-a câștigat încrederea. Apoi le-a spus: «Urmați-Mă!»” (Divina vindecare, p. 143).

 

În primul rând, trebuie să ne împrietenim cu cei neajutorați, să ne luăm timp să îi cunoaștem și să le înțelegem nevoile, cu intenția de a le face bine. De observat, de exemplu, cum a procedat Isus cu paraliticul de la scăldătoare! Domnul Isus Se afla chiar acolo, în mijlocul acelei mulțimi „de bolnavi, orbi, șchiopi, uscați” (Ioan 5:3).

 

În al doilea rând, trebuie să arătăm milă, compasiune. Lucrul acesta poate fi dificil uneori, din cauza lipsei de încredere și din cauză că uneori  oamenii folosesc bunătatea ca pe o modalitate de a câștiga încrederea cuiva pentru a abuza ulterior de aceasta. În orice caz, Dumnezeu ne cheamă să manifestăm milă fără a aștepta nimic în schimb.

 

Al treilea pas este acela de a acorda atenție nevoilor oamenilor. Aceasta înseamnă a trece dincolo de simple vorbe. Este nevoie de acțiune pentru a împlini nevoile unui prieten sau ale unui străin. Isus a vorbit cu paraliticul, l-a întrebat ce voia, apoi a făcut o minune pentru el. În cazul omului posedat de un „duh necurat”, Isus a preluat controlul asupra situației și a făcut pentru el ceea ce acesta nu putea face pentru sine.

 

Al patrulea pas este câștigarea încrederii. Când lucrăm pentru ei, când îi ajutăm, oamenii vor învăța să se încreadă în noi și în ceea ce le spunem astfel încât, atunci când le vorbim despre Isus, să fie mai deschiși să ne asculte. Isus nu voia doar să îi vindece fizic, voia ca ei să aibă viața veșnică prin El (vezi Ioan 10:10).

 

Ultimul pas este acela de a contribui la aducerea lor la Hristos, un act care necesită credință atât din partea noastră, cât și din partea celor pe care îi ajutăm.

 

Noi nu putem face genul de minuni pe care le făcea Isus. Dar care sunt modalitățile în care le putem totuși sluji celor care au nevoie de ajutor?

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO