Strategia ultimă a lui Satana

Apocalipsa 12:17
Şi balaurul, mâniat pe femeie, s-a dus să facă război cu rămăşiţa seminţei ei, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi ţin mărturia lui Isus Hristos.

Apocalipsa 12:17 evidenţiază o schimbare de strategie în planurile lui Satana de a-i câştiga de partea lui pe locuitorii pământului şi de a-i înşela chiar pe urmaşii credincioşi ai lui Hristos. Pe parcursul istoriei creştine, el a încercat să pună piedici lucrării lui Dumnezeu de mântuire, recurgând în principal la forţă şi persecuţie. Istoria ne demonstrează că strategia aceasta nu a fost total eficientă. De aceea, în ultimul atac împotriva rămăşiţei din timpul sfârşitului, Satana adaugă la constrângere înşelăciunea.

Este semnificativ faptul că nu întâlnim deloc verbul „a înşela” în secţiunea istorică a cărţii (Apocalipsa 4–11), dar îl întâlnim frecvent în secţiunea escatologică (Apocalipsa 12 Apocalipsa 20), acolo unde este descrisă activitatea lui Satana în vederea pregătirii bătăliei finale. Cu acest cuvânt se deschide şi se încheie descrierea acestei activităţi (Apocalipsa 12:9; Apocalipsa 20:7-10).

7. În ce constă înşelăciunea de la sfârşitul timpului?

2 Tesaloniceni 2:8-12
8. Astfel, în dragostea noastră fierbinte pentru voi, eram gata să vă dăm nu numai Evanghelia lui Dumnezeu, dar chiar şi viaţa noastră, atât de scumpi ne ajunseserăţi.
9. Vă aduceţi aminte, fraţilor, de osteneala şi munca noastră. Cum lucram zi şi noapte, ca să nu fim sarcină niciunuia din voi, şi vă propovăduiam Evanghelia lui Dumnezeu.
10. Voi sunteţi martori, şi Dumnezeu de asemenea, că am avut o purtare sfântă, dreaptă şi fără prihană faţă de voi care credeţi.
11. Ştiţi iarăşi că am fost pentru fiecare din voi ca un tată cu copiii lui: vă sfătuiam, vă mângâiam şi vă adeveream
12. să vă purtaţi într-un chip vrednic de Dumnezeu, care vă cheamă la Împărăţia şi slava Sa.

Apocalipsa 13:13,14
13. Săvârşea semne mari, până acolo că făcea chiar să se coboare foc din cer pe pământ în faţa oamenilor.
14. Şi amăgea pe locuitorii pământului prin semnele pe care i se dăduse să le facă în faţa fiarei. Ea a zis locuitorilor pământului să facă o icoană fiarei care avea rana de sabie, şi trăia.

Apocalipsa 19:20
Şi fiara a fost prinsă. Şi, împreună cu ea, a fost prins prorocul mincinos care făcuse înaintea ei semnele cu care amăgise pe cei ce primiseră semnul fiarei şi se închinaseră icoanei ei. Amândoi aceştia au fost aruncaţi de vii în iazul de foc care arde cu pucioasă.

Apocalipsa 13 si Apocalipsa 20 ne dezvăluie că, în eforturile lui de a câştiga lumea de partea lui, Satana contraface adevărul lui Dumnezeu şi lucrarea Sa de mântuire. În Apocalipsa 13, se formează o triplă coaliţie între balaur şi cei doi aliaţi ai lui: fiara ridicată din mare (Apocalipsa 13:1-10) şi fiara ridicată din pământ (Apocalipsa 13:11-18). Această triadă diabolică apare în antiteză cu Trinitatea divină (Apocalipsa 1:4-6). În tot restul cărţii, membrii acestei triade satanice fac front comun ca să pună piedici lucrării lui Dumnezeu în lume, să-i înşele pe oameni şi să-i atragă de partea lor în criza finală (Apocalipsa 16:13,14;Apocalipsa 19:20 ;Apocalipsa 20:10 ). Apocalipsa ne dezvăluie că înşelăciunea de la sfârşitul timpului va fi atât de mare, încât majoritatea locuitorilor planetei o vor accepta.

De două ori apare în Apocalipsa apelul la înțelepciune și la discernământ spiritual pentru a distinge amăgirile lui Satana din timpul sfârșitului și pentru a le rezista (Apocalipsa 13:18; Apocalipsa 17:9). Despre ce fel de înțelepciune este vorba aici? Cum o putem obține, potrivit cu Iacov 1:5?