Studiu suplimentar
Studiul VII – Trimestrul IV
Vineri , 14 noiembrie 2014
Soarele apune la ora 16:49
Citeşte despre puterea vorbirii în capitolul „Talanţii”, din cartea Parabolele Domnului Hristos, de Ellen G. White, p. 335-339. Împărtăşeşte-le celorlalţi membri ai grupei afirmaţiile care te-au impresionat în mod deosebit.
„Când ne aflăm în compania celor care îşi îngăduie o vorbire nechibzuită, este de datoria noastră să schimbăm subiectul conversaţiei dacă e posibil. Cu ajutorul harului lui Dumnezeu, ar trebui să strecurăm cu calm câteva cuvinte sau să introducem un subiect care să îndrepte conversaţia într-o direcţie favorabilă. (…)
Ar trebui să vorbim despre capitolele preţioase ale experienţei noastre mult mai mult decât o facem. Ar trebui să vorbim despre mila şi bunătatea lui Dumnezeu, despre adâncimile fără seamăn ale iubirii Mântuitorului. Cuvintele noastre ar trebui să fie cuvinte de laudă şi de recunoştinţă. Dacă mintea şi inima sunt pline de dragostea lui Dumnezeu, faptul acesta se va vedea în cuvintele noastre. Nu va fi un lucru greu să împărtăşim ceva ce ţine de viaţa noastră spirituală. Gândurile măreţe, aspiraţiile nobile, percepţiile clare ale adevărului, intenţiile neegoiste, dorinţele după evlavie şi sfinţenie, vor aduce ca rod cuvinte care dezvăluie caracterul comorii inimii. Când Hristos este astfel descoperit în vorbirea noastră, ea va avea puterea de a câştiga suflete pentru El.” – Ellen G. White, Parabolele Domnului Hristos, p. 337, 338
Întrebări pentru discuţie
1. În general, problema noastră este că rostim cuvintele cu prea mare uşurătate. Le lăsăm să ne „scape” fără a le cântări bine în prealabil. Cum ne putem forma obiceiul de a gândi înainte de a vorbi?
2. Ce efect au asupra ta cuvintele tale? Încearcă să faci următorul experiment: Vorbeşte-le altora cât mai mult posibil despre ce a făcut Dumnezeu în viaţa ta, despre binecuvântările Sale, despre modul în care te-a ajutat să treci prin încercări etc. Fă acest lucru cel puţin o zi şi, la final, întreabă-te: Ce impact au avut asupra mea cuvintele pe care le-am rostit?
3. Ce dezvăluie cuvintele tale despre ceea ce se petrece în sufletul tău? Dezvăluie mai mult decât eşti dispus să admiţi? Dacă ai înregistra toate cuvintele pe care le rosteşti într-o zi şi dacă apoi te-ai asculta, ce concluzii ai trage despre tine?
*
*****
STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL IV
Matei 12
1. În vremea aceea, Isus trecea prin lanurile de grâu într-o zi de Sabat. Ucenicii Lui, care erau flămânzi, au început să smulgă spice de grâu şi să le mănânce. 2. Fariseii, când au văzut lucrul acesta, I-au zis: „Uite că ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului.” 3. Dar Isus le-a răspuns: „Oare n-aţi citit ce a făcut David, când a flămânzit el şi cei ce erau împreună cu el? 4. Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu şi a mâncat pâinile pentru punerea înaintea Domnului, pe care nu-i era îngăduit să le mănânce nici lui, nici celor ce erau cu el, ci numai preoţilor? 5. Sau n-aţi citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoţii calcă Sabatul în Templu, şi totuşi sunt nevinovaţi? 6. Dar Eu vă spun că aici este Unul mai mare decât Templul. 7. Dacă aţi fi ştiut ce înseamnă: „Milă voiesc, iar nu jertfe!”, n-aţi fi osândit pe nişte nevinovaţi. 8. Căci Fiul omului este Domn şi al Sabatului.” 9. Isus a plecat de acolo şi a intrat în sinagogă. 10. Şi iată că în sinagogă era un om care avea o mână uscată. Ei, ca să poată învinui pe Isus, L-au întrebat: „Este îngăduit a vindeca în zilele de Sabat?” 11. El le-a răspuns: „Cine este omul acela dintre voi care, dacă are o oaie, şi-i cade într-o groapă, în ziua Sabatului, să n-o apuce şi s-o scoată afară? 12. Cu cât mai de preţ este deci un om decât o oaie? De aceea este îngăduit a face bine în zilele de Sabat.” 13. Atunci a zis omului aceluia: „Întinde-ţi mâna!” El a întins-o, şi mâna s-a făcut sănătoasă ca şi cealaltă. 14. Fariseii au ieşit afară şi s-au sfătuit cum să omoare pe Isus. 15. Dar Isus, ca Unul care ştia lucrul acesta, a plecat de acolo. După El au mers multe noroade. El a tămăduit pe toţi bolnavii 16. şi le-a poruncit cu tot dinadinsul să nu-L facă cunoscut; 17. ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice: 18. „Iată Robul Meu pe care L-am ales, Preaiubitul Meu, în care sufletul Meu îşi găseşte plăcerea. Voi pune Duhul Meu peste El, şi va vesti Neamurilor judecata. 19. El nu Se va lua la ceartă, nici nu va striga. Şi nimeni nu-I va auzi glasul pe uliţe. 20. Nu va frânge o trestie ruptă şi nici nu va stinge un fitil care fumegă, până va face să biruie judecata. 21. Şi Neamurile vor nădăjdui în Numele Lui.” 22. Atunci I-au adus un îndrăcit orb şi mut; şi Isus l-a tămăduit, aşa că mutul vorbea şi vedea. 23. Toate noroadele, mirate, ziceau: „Nu cumva este acesta Fiul lui David?” 24. Când au auzit fariseii lucrul acesta, au zis: „Omul acesta nu scoate dracii decât cu Beelzebul, domnul dracilor!” 25. Isus, care le cunoştea gândurile, le-a zis: „Orice împărăţie dezbinată împotriva ei însăşi este pustiită; şi orice cetate sau casă dezbinată împotriva ei însăşi nu poate dăinui. 26. Dacă Satana scoate afară pe Satana, este dezbinat; deci cum poate dăinui împărăţia lui? 27. Şi dacă Eu scot afară dracii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii voştri cu cine-i scot? De aceea ei vor fi judecătorii voştri. 28. Dar, dacă Eu scot afară dracii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Împărăţia lui Dumnezeu a venit peste voi. 29. Sau, cum poate cineva să intre în casa celui tare şi să-i jefuiască gospodăria, dacă n-a legat mai întâi pe cel tare? Numai atunci îi va jefui casa. 30. Cine nu este cu Mine este împotriva Mea, şi cine nu strânge cu Mine risipeşte. 31. De aceea vă spun: orice păcat şi orice hulă vor fi iertate oamenilor; dar hula împotriva Duhului Sfânt nu le va fi iertată. 32. Oricine va vorbi împotriva Fiului omului va fi iertat; dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat nici în veacul acesta, nici în cel viitor. 33. Ori faceţi pomul bun şi rodul lui bun, ori faceţi pomul rău şi rodul lui rău: căci pomul se cunoaşte după rodul lui. 34. Pui de năpârci, cum aţi putea voi să spuneţi lucruri bune, când voi sunteţi răi? Căci din prisosul inimii vorbeşte gura. 35. Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui; dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. 36. Vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor pe care-l vor fi rostit. 37. Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină, şi din cuvintele tale vei fi osândit.” 38. Atunci unii din cărturari şi din farisei au luat cuvântul şi I-au zis: „Învăţătorule, am vrea să vedem un semn de la Tine!” 39. Drept răspuns, El le-a zis: „Un neam viclean şi preacurvar cere un semn; dar nu i se va da alt semn, decât semnul prorocului Iona.
