Categorie: Studiu Majori

Luca 5,1-11 contine versiunea lui Luca asupra chemarii ucenicilor. Ca si in cazul altor relatari din Evanghelii, aceasta aduce unele elemente care nu se gasesc in celelalte Evanghelii, in timp ce omite aspecte mentionate de ceilalti evanghelisti. Acesta este motivul pentru care unii comentatori sustin ca Evangheliile sunt contradictorii. Insa, de obicei, o cercetare atenta rezolva orice neclaritate, aratand ca, in ciuda detaliilor sau a sublinierilor diferite, rapoartele Evangheliilor se armonizeaza intre ele, mai ales in punctele esenţiale.
4. Citeste Luca 5,1-11. Ce indicii avem aici ca Petru credea deja în Isus?
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Sa ne gandim numai: pescuisera toata noaptea, cand era timpul cel mai potrivit pentru pescuit, si nu prinsesera nimic. Apoi, vine Isus si le spune sa-si arunce din nou mrejele în apa. Glumeste? Daca n-am prins nimic toata noaptea, cum vom prinde ceva ziua? Si totusi Petru asculta. Avea el deja motive sa se increada in Isus?
5. Care a fost raspunsul lui Petru? In ce sens acest raspuns contine esenta uceniciei si a Evangheliei vesnice? Is. 53,6; Rom. 5,16-21; 1 Ioan 1,7-9
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
In ciuda naturii noastre decazute, in ciuda greselilor si a slabiciunilor noastre, in ciuda faptului ca, asemenea lui Petru, suntem pacatosi, Dumnezeu nu ne paraseste. Cat de firesc ar fi, pentru oricare dintre noi, ca, in prezenţa Divinitatii, sa spunem „Pleaca de la mine!” Sub sangele Crucii, putem ramane in prezenta lui Dumnezeu. Sub sangele Crucii, putem fi ucenicii Sai.
Mediteaza la ceea ce a facut Isus pentru noi la Calvar. Gandeste-te la fagaduinta acceptarii la cea a iertarii si la cea a impacarii cu Dumnezeu, datorita Crucii. Invoca fagaduintele care ti-au fost date nu pentru ca te simti vrednic de ele (Petru era vrednic?), ci pentru ca Dumnezeu ti le-a dat si tu Il crezi pe Cuvant.

2. In Matei 4,18-22 si Marcu 1,16-20 ni se ofera si alte perspective asupra acestei prime chemari. In ambele exemple, cei pe care i-a chemat Isus si-au lasat mrejele si L-au urmat. Ce inseamna lucrul acesta?
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Aceasta nu este singura ocazie sau singurul loc in care descoperim in Biblie acest principiu.
3. Citeste următoarele texte. Cum descoperim acest principiu manifestat aici, chiar daca sunt circumstante diferite?
Gen. 12,1 (vezi şi Evr. 11,8) _________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
1 Imp. 19,19-21 _________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Fil. 3,8 ________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Evr. 11,24 ______________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Niciodata nu vom repeta prea mult gandul acesta: Domnul ne cere inima intreaga. Tot ce nu-I predam Lui, orice lucru de care ramanem agatati, la care refuzam sa renuntam, devine un idol, ceva ce consideram a fi mai important decat Domnul. Si, ceea ce este si mai rau, lucrurile de care ne prindem ajung asemenea unor carlige, pe care Diavolul le foloseste ca sa ne desparta cu totul de Dumnezeu. De aceea trebuie sa fim gata sa renuntam la tot ce ne cere Domnul sa lasam. Nu putem, asa cum a spus El, sa slujim la doi stapani (Mat. 6,24).

1. Citeste Ioan 1,35-51 si apoi raspunde la urmatoarele intrebari:
a. Cum a contribuit Ioan Botezatorul la pregatirea caii pentru chemarea acestor primi ucenici? Din ceea ce a făcut Ioan, ce putem invata pentru noi insine si pentru misiunea noastra, ca popor?
______________________________________________________________
b. Cat de importante au fost Scripturile pentru dispoziţia oamenilor de a-L
urma pe Isus? Ce mesaj exista aici pentru noi?
______________________________________________________________
c. Ce rol au avut ucenicii in a-i chema si pe alti oameni sa-L urmeze pe Isus?
Ce ne spune aceasta cu privire la chemarea noastra?
______________________________________________________________
d. Ce a facut Isus pentru a-l ajuta pe Natanael sa-si invinga prejudecatile?
______________________________________________________________
Dupa ce a stat putin timp cu Isus, Andrei nu numai ca a crezut ca Isus este Mesia, dar imediat a trecut la fapte, implinind ceea ce asteapta Invatatorul de la fiecare ucenic: sa raspandeasca bucuria uceniciei. Se pare ca Andrei a inteles un principiu vital al uceniciei. Ucenicia nu este ceva de uz personal si nici nu apartine doar unei comunitati inchise sau unui club exclusivist, ci este o experienta care trebuie impartasita cu alţii.
Din modul in care a raspuns Andrei la chemarea uceniciei se vede un model. Andrei a auzit cuvintele lui Ioan Botezatorul si L-a urmat pe Isus. Apoi, i-a spus fratelui sau, Petru, despre experienta sa si l-a adus la Isus, iar Petru a devenit si el un urmas al Invatatorului. In acelasi fel, noi auzim adevarul despre Isus, ne angajam sa-L urmam si apoi le spunem si altora despre El. Si lucrul acesta se repeta zi de zi, de la o margine la alta a lumii.
Daca ar trebui sa-i vorbesti cuiva despre Isus, ce i-ai spune? Cat de profunda este experienta ta cu Domnul? Ce ai putea sa spui despre Isus, astfel incat sa starnesti interesul acelei persoane de a-L urma?

Pentru studiul din aceasta saptamana, citeste: Mat. 4,18-22; 5,46; 9,10.11; Marcu 1,16-20; Luca 5,1-11; 18,10.11; Ioan 1,35-51.
Sabat dupa-amiaza

Text de memorizat: „Si credinta este o incredere neclintita in lucrurile
nadajduite, o puternica incredintare despre lucrurile care nu se vad.”
(Evrei 11,1)
O privire asupra studiului: Cum au fost primele chemări la ucenicie? Ce rol a avut Scriptura in aceste chemari? Ce putem invata din chemarea lui Levi Matei? In ciuda numeroaselor deosebiri, care sunt cateva dintre elementele comune chemarii lui Levi Matei si chemarii la ucenicie, in general? Ce avantaje avem noi, astazi, fata de primii ucenici?
„Dupa atacarea Romei, cand a facut în fata soldatilor renumita sa declaratie care era si o chemare: ’Soldati! Nu am nimic sa va ofer in afara de foame, sete, privaţiuni şi moarte. Toti cei care-si iubesc tara sa ma urmeze!’, Garibaldi stia ca multi tineri curajosi aveau sa-l urmeze, acceptand foamea, setea si moartea.” – A. Gordon Nasby, ed., Treasury of the Christian World (New York: Harper and Brothers, 1953), pag. 92
Spre deosebire de chemarea lui Garibaldi, chemarea facuta de Domnul Isus nu s-a bazat pe dragostea de tara, ci pe dragostea de Dumnezeu. Aceasta chemare, desi este posibil sa insemne si foame, sete, lipsuri şi moarte, ofera in acelasi timp fagaduinta vietii vesnice. Şi acum, ca si atunci, sunt oameni care raspund chemarii Sale de a-L urma şi Ii consacra vietile lor; facand astfel, ei aduc o schimbare in bine in aceasta lume – pentru acum si pentru vesnicie.
In aceasta saptamana, vom continua sa analizam primele chemari la ucenicie si vom incerca sa extragem din ele lectii pentru viata noastra.

Pentru prima data in viata mea am participat la deschiderea Sabatului…online. Cum a fost posibil? Simplu: conferinta audio/text pe Yahoo! Messenger.

Mi-a venit aceasta idee deoarece mi-am dat seama ca unul din aspectele cele mai neplacute ale vietii este sa fi singur. Mai ales in Sabat, este o senzatie destul de placuta sa nu fi singur si sa vezi ca mai sunt si alte persoane care doresc sa deschida Sabatul impreuna cu tine.

Astfel, au dat curs invitatiei initiale 8 persoane. Imi ziceam „8 persoane!”, mult mai bine decat singur! Insa fiecare persoana a invitat la randul ei alta persoana formandu-se astfel o mica grupa de 25 de persoane. A fost frumos. S-a citit un text din Biblie apoi s-a facut o rugaciune. As fi extrem de bucuros ca saptamana viitoare sa fim si mai multi!

Am primit deja o idee pentru dezvoltarea acestei scurte „intalniri” si anume citirea unui scurt devotional. Asteptam alte idei din partea ta, pe care vom fi bucurosi sa le analizam si sa le punem in practica!

De asemenea, daca doresti sa iei si tu parte la aceasta scurta intalnire te rog sa lasi un comentariu.

Concluzie: Dumnezeu ne-a dat tehnica. Depinde doar de noi in ce scop o folosim.

Citeste Comentariul Biblic AZS, vol. 5, pag. 432, 433, 582-585, 932, 1022, 1023; Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, ultima pagina din cap. 48.
„Pentru o vreme, influenta lui Ioan Botezatorul asupra natiunii a fost mai mare decat a conducatorilor, a preotilor si a printilor. Daca ar fi declarat ca el este Mesia si ar fi pornit o rascoala impotriva Romei, preotii si poporul s-ar fi adunat in mare numar sub stindardul lui. Satana pregatise pentru Ioan Botezatorul felurite onoruri care fac apel la ambitia cuceritorilor. Cu toata dovada puterii pe care o avea, el a refuzat necontenit oferta aceasta stralucita. Atentia care fusese atintita asupra lui o indreptase catre un Altul. A vazut apoi cum valul popularitatii s-a indreptat de la el catre Mantuitorul.
In fiecare zi, multimea din jurul lui scadea… Dar ucenicii lui Ioan priveau cu gelozie popularitatea crescanda a lui Isus.” – Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, pag. 178

Intrebari pentru discutie

1. Ce inseamna sa lasi totul pentru a-L urma pe Isus? Care sunt diferitele cai prin care se manifesta o asemenea consacrare in viata ta? Fii pregatit sa vorbesti, in cadrul grupei de la Scoala de Sabat, despre ce intelegi tu ca inseamna acest lucru.
2. Ce rol ar trebui sa aiba institutiile noastre educationale in a-i ajuta pe oameni sa devina ucenici? Cum pot bisericile si scolile noastre sa colaboreze mai bine in acest sens?
3. Chiar si intre ucenici exista rivalitate. De ce este aceasta atat de obisnuita chiar si in cadrul unei lucrari care, la modul ideal, este atat de inalta, o lucrare care, prin insasi natura ei, ar trebui sa ne pastreze smeriti si preocupati de reusita altora? Ce putem face, in mod concret, pentru a ne feri sa cadem in aceasta ispita?
4. Ce poti spune despre problema semnelor si a minunilor? Credem si noi in ele? Daca da, ce anume credem? Ce dovedesc semnele si minunile? Ce nu dovedesc? De ce ar trebui sa abordam intotdeauna lucrurile de felul acesta cu precautie, cu umilinta si cu o ferma incredere in Cuvantul lui Dumnezeu?

„Iar ei [ucenicii] au plecat si au propovaduit pretutindeni. Domnul lucra impreuna cu ei si intarea Cuvantul prin semnele care-l insoteau.” (Marcu 16,20)
7. Conform versetului de mai sus, care era una dintre caracteristicile majore
ale ucenicilor lui Isus? Ce mesaj exista aici si pentru noi? Vezi si Matei 24,14; 28,19.20; Apoc. 14,6-12
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Pe langa faptul ca ucenicii predicau pretutindeni, Marcu spune ca Domnul a lucrat impreuna cu ei si dupa plecarea Sa, iar în acest fel Cuvantul Sau era intarit sau confirmat prin semnele care ii insoteau. Vad ucenicii contemporani confirmarea Cuvantului lui Dumnezeu prin semnele si prin minunile savarsite de El? Care sunt unele dintre semnele şi minunile pe care le vedem? Cum definim noi semnele si minunile? Ar trebui sa asteptam si noi acelasi fel de semne si de minuni in toate culturile, timpurile si societatile?
8. Exista si alte cai, pe langa semne si minuni, prin care Dumnezeu „intareste” în mijlocul nostru Cuvantul Sau? Daca da, care sunt acestea?
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Isus nu are mai putine asteptari din partea ucenicilor Sai de astazi decat a avut din partea celor de atunci. El cere aceeasi consacrare, acelasi angajament fata de misiunea pe care ne-a incredintat-o. Cu toate acestea, El ne spune: „Faca-vi-se dupa credinta voastra!” (Mat. 9,29). Mai mult decat atat, El spune: „Orice veti cere in Numele Meu, voi face, pentru ca Tatal sa fie proslavit în Fiul. Daca veti cere ceva în Numele Meu, voi
face.” (Ioan 14,13.14)

Cat de implicat esti in lucrarea de raspandire a Evangheliei? Care sunt darurile tale spirituale si cum pot fi ele folosite in aceasta lucrare? Cand a fost ultima data cand ai facut ceva pentru a-i ajuta pe altii sa cunoasca adevarurile minunate care ti-au fost incredintate? Ce spune acest raspuns despre tine?

Inca de la inceputul lucrarii Sale publice, Isus a avut ucenici. El a aparut pe scena iudaica a primului secol ca un Invatator care aduna in jurul Sau ucenici, asa cum erau invatatorii in traditia greaca si in cea iudaica. Au existat elemente de legatura si intre El si Ioan Botezatorul, din moment ce, ca pregatire pentru misiunea Sa, Ioan a fost cel care L-a botezat. Ca in ambele traditii, greaca si iudaica, Isus a avut ucenici care Il urmau pretutindeni, care ascultau invataturile Sale si care Il imitau (Mat. 5,1.2; Ioan 1,35-40; 2,1.2).
6. Citeste cu atentie Matei 4,18-20, apoi (revenind la studiile de duminica si de luni), compara modul in care cineva devenea ucenic al lui Isus cu cel in care devenea ucenic al invatatorilor greci sau al rabinilor iudei. Ce elemente comune existau? Ce deosebiri?
______________________________________________________________
„Pana la data aceasta, niciunul dintre ucenici nu se unise pe deplin cu Isus, ca impreuna-lucrator cu El. Ei fusesera martori la multe minuni ale Lui si ascultasera invatatura Lui, dar nu parasisera cu totul ocupatiile lor de mai inainte. Inchiderea lui Ioan Botezatorul fusese pentru ei o amara dezamagire. Daca asa se intamplase cu lucrarea lui Ioan, speranta pentru Invatatorul lor era foarte mica, deoarece toti conducatorii religiosi se unisera impotriva Lui. In imprejurarile acestea, era bine pentru ei sa se intoarca pentru un scurt timp la pescuit. Dar acum, Isus i-a chemat sa renunte la viata de mai inainte si sa se uneasca pentru totdeauna cu El. Petru a primit chemarea. Ajungand la tarm, Isus i-a chemat si pe ceilalti trei ucenici: ’Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni’. Indata ei au lasat totul si L-au urmat [Mat. 4,19.20].” – Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, pag. 246-249
La ce ti-a cerut Isus sa renunti ca sa-L urmezi? Care a fost raspunsul tau la chemarea Lui? Este posibil sa mai fii inca atasat de ceva care sta in calea unei depline consacrari fata de Domnul?

Incepand de astazi va oferim posibilitatea sa comentati oricare din articolele publicate pe acest site. Pentru a folosi aceasta functie este necesar sa va inregistrati (se cere doar nume si e-mail, dureaza cam 10 secunde), urmand ca apoi sa puteti comenta in voie oricare articol.

Am decis sa restrictionam aceasta functie prin inregistrare pentru minimizarea spamului si a comentariilor nepotrivite.

Va asiguram ca informatiile furnizate de catre dvs. in momentul inregistrarii nu se vor publica si nu se vor folosi in scop comercial sau publicitar. Singura persoana care va avea acces la aceste informatii este administratorul principal al site-ului.

Acest lucru este valabil si pt. optiunea de abonare la studiul biblic, functie care va indemnam sa o folositi in vederea primirii zilnice a studiului biblic in casuta dvs. de e-mail.

4. Ce ni se spune despre Ioan Botezatorul si ucenicii sai? A fost si el un invatator care a adunat in jurul sau ucenici? Pentru ca nu avea o educatie rabinica, ce ne spune titlul de rabbi cu privire la respectul pe care i-l purtau elevii sai? Ioan 3,21-30
______________________________________________________________
Este indiscutabil ca unii dintre iudei se intrebau daca Ioan Botezatorul era Mesia. Lucrul acesta reiese evident din intrebarile preotilor si ale levitilor trimisi de la Ierusalim sa stea de vorba cu el (Ioan 1,19-28). Intrebarile lor sunt semnificative, mai ales daca luam in considerare faptul ca, in perioada cuprinsa intre Vechiul Testament si Noul Testament, printer iudei se dezvoltase conceptia ca ar trebui sa existe doi Mesia – un Mesia preotesc, din semintia lui Levi, si un Mesia regal, din semintia lui Iuda. De aceea, faptul ca la Ioan au fost trimisi preoti si leviti este demn de luat in considerare, deoarece acestia faceau parte din semintia lui Levi. Este posibil ca tot aceasta credinta sa-i fi motivat si pe vizitatorii de la Ierusalim, care venisera sa se intereseze de misiunea lui Ioan. Unii cercetatori cred ca acesta a fost motivul pentru care autorul celei de-a patra Evanghelii a notat atat de mult din ceea ce a spus Ioan Botezatorul cu privire la Isus. El a vrut sa fie absolut clar ca Ioan Botezatorul L-a considerat pe Isus Mesia. In acest context trebuie sa intelegem si pasajul din Ioan 3,25.26.
5. Care a fost problema care a generat tulburare printre ucenicii lui Ioan? Ioan 3,21-30. Ce ne spune atitudinea lor cu privire la ei? In contrast cu aceasta, ce ne spune raspunsul lui Ioan in legatura cu caracterul sau? Ce principiu putem invata din raspunsul lui Ioan, principiu pe care sa-l putem aplica in viata noastra?
______________________________________________________________