Categorie: Studiu Majori

  • Studiu Suplimentar

    In legatura cu identitatea lui Isus, citeste capitolul „Nu este acesta Fiul Tamplarului?”, din Hristos, Lumina lumii, de Ellen G. White.
    „Cine este acest Isus? intrebau ei. Acela care pretinsese pentru Sine slava lui Mesia era fiul unui tamplar si lucrase impreuna cu tatal Sau, Iosif, aceasta meserie. Il vazusera lucrand in diferite locuri, ii cunosteau bine pe fratii si pe surorile Lui si nu erau straini de viata si de munca Lui. Il vazusera crescand din copilarie pana la tinerete si din tinerete pana la varsta de barbat. Cu toate ca viata Lui fusese nepatata, nu voiau sa creada ca El era Cel Fagaduit.” – Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, pag. 237 „Ei nu voiau sa admita ca Acela care Se ridicase din saracie ai conditie
    sociala umila era mai mult decat un om de rand.” – Idem, pag. 239
    „Un om care, fiind un simplu om, a spus lucrurile pe care le-a spus Isus, nu avea cum sa fie un mare invatator moral. Era fie un nebun…, fie chiar diavolul din iad. Trebuie sa te hotarasti; tu alegi: fie acest om a fost si este Fiul lui Dumnezeu, fie a fost un nebun sau chiar mai rau. Poti sa-l inchizi sau sa-l reduci la tăcere, ca pe un alienat mintal, sa-l scuipi sau sa-l ucizi, ca pe un demon, sau poi sa cazi la picioarele Lui si sa-L numesti Domn si Dumnezeu. Dar sa nu venim cu tot felul de argumente absurde, cum ca ar fi fost un mare invatator omenesc. Viata Lui nu ne-a lasat aceasta optiune. El Insusi nu a vrut sa ne ofere această alternativa.” – C. S. Lewis, „The Shocking Alternative”, pag. 56, în Mere Christianity (New York: McMillan- Collier, 1960), pag. 56

    Intrebari pentru discutie:

    – De ce noua, care traim la două mii de ani dupa Isus, ne este mai usor sa-L acceptam pe Isus ca fiind Mesia, decat le-a fost celor care au trait in timpul Sau? De ce ne este mai greu?
    – Scepticismul in legatura cu Isus va continua, probabil, cat timp va mai continua istoria acestei lumi. Care este, pentru tine, dovada cea mai convingatoare a autenticitatii lui Isus si a harului Sau mantuitor? Cum le-ai putea impartasi si altora această dovada, astfel incat sa-i convingi si pe ei?
    – In aceasta saptamana, am vazut cum a fost folosit rationalismul stiintific al Iluminismului ca o arma impotriva credintei. Care sunt alte cateva astfel de curente, filosofii sau ideologii care domina cultura noastra si care actioneaza, in aceeasi masura, impotriva credintei? Cum putem face fata acestor provocari?
    – Reveniti, in cadrul grupei, la 1 Corinteni 1,18-27. Ce mesaj important ne transmite Pavel aici, pe care este important sa-l retinem?

  • Ucenicia si problema lacomiei – cazul Iuda

    Cineva spunea intr-o ocazie: „Daca vrei sa ajungi bogat, intemeiaza o religie”. Din nefericire, exista mult adevar in aceasta declaratie cinică. In definitiv, atunci cand avem de-a face cu credinta religioasa, avem de-a face cu unul dintre cele mai importante aspecte ale existentei noastre. Este vorba chiar despre sensul vietii, despre speranta vesniciei, despre credinta ca Dumnezeu ne iarta pacatele. Cu toate ca, in invatatura si in practica, Isus a trait o viata de lepadare de Sine si de saracie, cu toate ca ne-a avertizat sa nu ne lasam acaparati de lucrurile acestei lumi, istoria bisericii este plina de exemple de oameni care au folosit puterea religiei si ideile religioase pentru a castiga bogatii pentru ei insisi, adesea pe seama celor sarmani.
    2. Citeste Ioan 12,1-6 si apoi raspunde la urmatoarele intrebari:
    a. Ce simbolism se gaseste in gestul Mariei? In ce fel reprezinta el atitudinea adevaratului ucenic al lui Hristos? Vezi si Matei 13,46; Fil. 3,8.

    ______________________________________________________________
    ______________________________________________________________
    b. Ce ne spune aceasta istorie despre importanta motivelor care stau la baza faptelor noastre?
    ______________________________________________________________
    c. Textul spune ca Lazar, Lazar cel inviat, a stat la masa impreuna cu ei. De ce amanuntul acesta face ca atitudinea lui Iuda sa fie si mai inacceptabila, aratand cat de orbit era de pacat?
    ______________________________________________________________
    3. Ce spune Pavel despre iubirea de bani? 1 Timotei 6,10
    ______________________________________________________________
    In cele din urma, Iuda si-a pierdut sufletul din cauza iubirii pentru bani. Se pare ca, inca de la inceput, el a cautat sa fie conducatorul celorlalti; eul si dorinta de castig personal au fost intretesute in intreaga lui lucrare de ucenicie. Desigur, si ceilalti ucenici mai erau egoisti, dar Iuda s-a lasat coplesit de acest pacat.
    Cum poti fi sigur ca ucenicia ta nu este otravita de motive egoiste, cum ar fi lacomia? Daca descoperi unele motive nesincere, cum te poţi elibera de ele?

  • Ucenicia si problema puterii

    Credinta religioasa poate sa fie un instrument foarte puternic fie spre bine, fie spre rau. Aceleasi motive care il fac pe unul sa-si dea viata pentru Hristos (Mat. 16,25) pot, in alte circumstante, sa-l determine pe altul sa se arunce in aer in numele dumnezeului sau. In definitiv, daca un om crede ca Dumnezeu il cheama sa faca ceva, mai este dispus sa lase vreun considerent de natura pamanteasca sa-i stea in cale? Acesta este si motivul pentru care, de exemplu, unele guverne cauta sa reprime religia in mijlocul poporului, pentru ca nu vor ca oamenii sa se supuna unei autoritati mai inalte decat a lor, iar guvernantii nu pot ajunge sa aiba o autoritate mai inalta decat cea divina. Pe de alta parte, si ei sunt oameni si nu sunt imuni fata de dorinţa de a-si alia incredibila putere a religiei si de a o folosi in avantajul lor. Ucenicul lui Hristos trebuie sa fie constient de diferitele pericole care il pandesc acolo unde se face abuz de puterea religiei.
    1. Ce lectie putem invata din Ioan 6,1-15, cu privire la cum ar trebui sa priveasca un ucenic puterea politica?
    ______________________________________________________________
    Scopul venirii lui Isus pe pamant nu a fost acela de a deveni un rege pamantesc, de aceea este clar ca a castiga putere politică, pamanteasca, nu trebuie echivalat cu a face lucrarea de ucenicie. Ca Dumnezeu poate sa-i aseze pe oameni in poziţii care le confera putere sau ca ii poate folosi pe oamenii care detin puterea este una, dar ca sa privesti castigarea de putere politica in Numele lui Dumnezeu, ca fiind lucrarea lui Dumnezeu sau lucrarea de ucenicie, este cu totul altceva. Nimic din Noul Testament nu ne prezinta vreo legatura intre acest tip de putere si Evanghelie. Din nefericire, chiar si cei mai apropiati dintre ucenicii lui Isus au pierdut din vedere acest aspect important: „Ucenicii se unesc cu multimea, declarand ca tronul lui David Ii revine de drept Domnului lor. Numai modestia, ziceau ei, Il face pe Hristos sa refuze o asemenea onoare. … Cu nerabdare se pregatesc sa-si aduca planul la indeplinire.” – Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, pag. 378. Construind pe asteptarile lor inalte si pe entuziasmul multimii, ei au incercat sa-L ia pe Isus cu forta si sa-L faca imparat (Ioan 6,14.15). Aceasta era ucenicia in viziunea lor. Ca raspuns la initiativa lor, Mantuitorul a dat drumul multimii, i-a trimis pe ucenici dincolo de lac si S-a dus singur pe munte, sa Se roage.
    In ce fel am putea sa abuzam de religie la nivel personal si sa o folosim pentru a ne atinge niste scopuri egoiste?

  • Ucenicia pusa la incercare

    Pentru studiul din aceasta saptamana, citeste: 1 Regi 18; Mat. 26,56; Luca 9,51-56; Ioan 6,1-15; 12,1-6; 18,1-11; 21,15-19.

    Sabat dupa-amiaza

    Text de memorizat: „Daca alergand cu cei ce alearga pe picioare, ei te obosesc, cum vei putea sa te iei la intrecere cu niste cai? Si daca nu te crezi la adapost decat intr-o tara linistita, ce vei face pe malurile ingamfate ale Iordanului?” (Ieremia 12,5)
    O privire asupra studiului: Ce avertizare vedem in lupta ucenicilor pentru putere politica? Ce lectii putem invata din experienta lui Iuda? Ce se afla in spatele dorintei lui Iacov si a lui Ioan de a-i distruge pe cei care Il respingeau pe Mantuitorul? Ce putem invata din impulsivitatea si din pocainta lui Petru? De ce, dupa ce fusesera martori la lucruri atat de mari, toti ucenicii L-au parasit pe Domnul atunci cand avea cea mai mare nevoie de ei?
    Ati auzit vreodata de legea lui Murphy? Unii o considera una dintre legile fundamentale ale naturii, la fel de general valabila ca legea gravitatiei şi legile electromagnetismului. Pe scurt, ea suna astfel: Tot ce poate sa mearga rau va merge rau.
    Toti am trecut prin momente si chiar prin zile (sau mai mult decat atat) in care am simtit ca legea lui Murphy este valabila. Uneori, se pare ca si experientele noastre ca ucenici respecta aceasta „lege”. Fara indoiala ca avem fagaduintele lui Dumnezeu ca El ne va ajuta sa nu cadem in descurajare, dar cat de usor este uneori, cu toate fagaduintele, sa fim ispititi sa ne lasam prada disperarii! Desigur, indiferent de situatie, nu ar trebui sa ni se
    intample acest lucru niciodata.
    In aceasta saptamana, vom urmari alte experiente ale ucenicilor si vom vedea ce putem invata din „zilele lor rele”.

  • Studiu Suplimentar

    Citeste Comentariul Biblic AZS, vol. 5, pag. 379-381; 746-750; Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, cap. 37, 48 p.p.; Marcu 16,15-20; Ioan 14-17.
    „Mantuitorul i-a indemnat pe ucenicii Sai sa nu spere ca vrajmasia lumii fata de Evanghelie va fi biruita si ca, dupa catva timp, impotrivirea fata de ea va inceta. El a spus: ’N-am venit sa aduc pacea, ci sabia’. Cauza acestei lupte nu este Evanghelia, ci impotrivirea dovedita fata de ea. Dintre toate persecutiile, cel mai greu de suportat este neintelegerea in familie, instrainarea celor mai scumpi prieteni. Dar Isus declara: ’Cine iubeste pe tata ori pe mama mai mult decat pe Mine, nu este vrednic de Mine; si cine iubeste pe fiu ori pe fiică mai mult decat pe Mine, nu este vrednic
    de Mine. Cine nu-si ia crucea si nu vine dupa Mine, nu este vrednic de Mine.’” – Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, pag. 357
    „Isus a consfintit cerintele obligatorii ale poruncii a cincea si a mustrat orice incercare de a scapa de obligatiile copiilor fata de parintii lor… Cu toate acestea, iubirea fata de parinti nu trebuie sa stea in calea ascultarii de Dumnezeu in nicio privinta, daca cele doua ar veni in conflict. Iubirea fata de Dumnezeu si slujirea pentru El urmeaza sa fie regula suprema in viata, cea dintai si ’cea mai mare porunca’; dar ’a doua’ tablă a Decalogului, care contine porunca a cincea, este ’asemenea’ celei dintai in natura si importanta.” – Comentariul Biblic AZŞ, vol. 5, pag. 380

    Intrebari pentru discutie

    1. Cunosti pe cineva care sufera in mod direct, pentru ca s-a consacrat lui Isus? Daca da, cum il poti ajuta? Ce puteti face, personal, ca grupa a Scolii de Sabat sau ca biserica, pentru a aduce putina alinare?
    2. Insista mai mult asupra textelor din studiul de miercuri. Ce mesaj important ne transmite Isus aici? Impartasiti-va in cadrul grupei ce inseamna sa-ti pierzi viaţa de dragul Evangheliei. Ce puteti invata unii din experienta altora?
    3. Studiul din aceasta saptamana a fost despre ucenicia practica. Cum stau lucrurile in biserica ta, in domeniul uceniciei? Ce puteti face, ca grupa, pentru a ajuta biserica sa aiba un rol mai activ in aceasta importanta lucrare? De exemplu, ce faceti pentru a-i ajuta pe noii membri sa devina ucenici?

  • „Mergeti si faceti ucenici”

    Unul dintre cele mai importante pasaje biblice care se refera la lucra rea de ucenicie, la ucenicia practica, se gaseste in Matei 28,18-20. Citeste aceste versete. Urmareste toate verbele folosite: a merge, a face, a boteza, a invata. Ucenicii trebuie sa faca, la randul lor, ucenici. Cat se poate de simplu.
    8. Reciteste Matei 28,18-20, concentrandu-te asupra a ceea ce a spus Isus la inceput, cu privire la faptul ca I-a fost data toata autoritatea (puterea) in cer si pe pamant (vezi Luca 1,32; Fapte 10,36; Ef. 1,20; Evr. 1,13). De ce cuvintele acestea sunt atat de importante pentru toti cei implicati in lucrarea de a face ucenici?
    ______________________________________________________________
    ______________________________________________________________
    ______________________________________________________________
    Sa observam, de asemenea, ce spune Isus despre aceasta lucrare. Ucenicii urmau sa invete oameni din toate neamurile. Niciun fel de exclusivism aici, nici de natură etnică, nici de sex si nici de nationalitate. Domnul Hristos a murit pentru toata omenirea, pentru toti oamenii, de pretutindeni (Rom. 5,17-19; Evr. 2,9); de aceea este numai normal ca si misiunea Evangheliei sa-i aiba in vedere pe toti oamenii (Apoc. 14,6.7).
    9. Isus le spune ucenicilor sa-i invete pe toti oamenii, din toate neamurile. Ce subliniază El legat de invatatura aceasta? Matei 28,20
    ______________________________________________________________
    ______________________________________________________________
    Iata din nou, asadar, ucenicia in actiune. Devin ucenici cei care asculta ce a poruncit Isus. Prin aceste cuvinte, Isus contrazice categoric conceptia ca mantuirea este doar acceptarea la nivel intelectual a anumitor adevaruri doctrinare. Cu toate ca aceasta este o parte importanta a ceea ce inseamna sa fii ucenic, semnificatia mai profunda a uceniciei nu se rezuma la atat. Ucenici sunt aceia care Il urmează pe Isus, iar noi Il urmam pe Isus ascultand de El – si ascultam de El nu ca sa fim mantuiti, ci pentru ca deja suntem mantuiti în El.
    Fagaduinta lui Isus este ca va fi cu noi pana la sfarsitul lumii. Cum ai experimentat, in viata ta de pana acum, realitatea acestei fagaduinte? Mediteaza asupra dovezilor prezentei lui Hristos alaturi de tine. Scrie si/sau rosteste o rugaciune de lauda pentru ceea ce a facut si face Isus in viata ta.

  • Valoarea sufletului

    7. Ce spune Domnul Isus despre posibilitătile omului de a-si scapa viata sau de a o pierde? Care este valoarea unui castig lumesc, oricat de mare, in raport cu sufletul? Marcu 8,35-37
    ______________________________________________________________
    ______________________________________________________________
    ______________________________________________________________
    ______________________________________________________________
    Un articol dintr-o revista relata despre un liceu deosebit, unde elevii faceau o lucrare exceptionala. Nivelul lor academic il depasea cu mult pe cel al majoritatii elevilor de varsta lor de la toate celelalte licee din tara. Copiii acestia, tineri, ambitiosi si sclipitori, pareau destinati sa ajunga
    renumiti si sa fie, dupa standardele lumii, exemple de reusita in viata. Apoi, revista il cita pe unul dintre acesti tineri, care spunea: „Facem tot ceea ce facem pentru a invinge moartea.” Pentru a invinge moartea? Pentru aceasta este nevoie de mai mult decat note bune si o slujba buna in viitor.
    Adevarul este ca, indiferent cine suntem sau ce realizăm in aceasta viata, mai devreme sau mai tarziu, moartea va veni; mai devreme sau mai tarziu, tot ce suntem se va sfarsi intr-un mormant, undeva. Si cat de mult traim, in cazurile cele mai fericite? Majoritatea dintre noi nici macar o sută de ani, dar adesea nici nu ne apropiem de această varsta. Si apoi, totul se duce. Ce sens au toate? Ce rost au, daca totul se incheie la moarte? Ce fel de mostenire lasam in urma? Cu mii de ani in urma, Solomon si-a pus aceleasi intrebari (vezi Ecles. 1, 2) si a ajuns la concluzia ca viata aceasta, in sine, cu toata truda si cu tot zbuciumul ei, nu este decât desertaciune, dintr-un cuvant ebraic al carui sens este „suflare”, „abur”.
    Avand in minte acest gand, reciteste textele de astazi si mediteaza la ele in contextul studiului din aceasta saptamana, referitor la ucenicia practica. In lumina a ceea ce spune Isus aici, intreaba-te: „Ce fel de viata duc? Ce inseamna sa-mi pierd viata de dragul Evangheliei? Ce ar putea sa valoreze mai mult decât sufletul meu? Ce rol ocupa in viata mea lucrarea de a merge sa fac ucenici?” Cu alte cuvinte, ce te-ar costa sa te implici mai activ in ucenicie? Ce schimbari ar trebui sa faci pentru a fi un adevarat ucenic al lui Hristos?

  • „Am venit sa arunc un foc pe pamant”

    Cel mai adesea, crestinismul este privit in termeni pasnici. La nasterea lui Isus, ingerii au cantat: „Slava lui Dumnezeu in locurile preainalte si pace pe pamant, intre oamenii placuti Lui” (Luca 2,14). Chiar mai mult decat atat, crestinii sustin dragostea, nu ura, chiar si fata de vrajmasi. Isus a spus „Ferice de cei impaciuitori” (Mat. 5,9).
    5 Cum intelegem ce spune Isus in Mat. 10,34-37 si Luca 12,49-53?
    ______________________________________________________________
    „Aici, Isus inlatura parerea gresita pe care se pare ca o aveau unii dintre ucenici, ca solia pe care o aveau de vestit urma sa aiba drept rezultat numai armonie. Nu trebuia ca ei sa fie surprinsi, in lucrarea lor din casa in casa…, daca urmau sa se iveasca neintelegeri, ca rezultat al lucrarii lor… Cand un om Il acceptă pe Hristos, prietenii lui cei mai apropiati devin adesea vrajmasii lui cei mai inversunati si mai lipsiti de mila. Adesea, lucrul acesta se potriveste nu numai in tarile pagane, ci si in tarile crestine si printre cei ce se dau drept crestini, care practica o forma de religie, dar nu au cunoscut puterea ei de a transforma viata.” – Comentariul Biblic AZS, vol. 5, pag. 379, 380
    6. Din experienta ta de crestin si din ceea ce stii despre Isus din alte texte biblice, ce crezi ca vrea sa spuna Isus prin aceste cuvinte si de ce sunt ele atat de importante pentru ucenicie? Vezi si Matei 10,24.25.
    ______________________________________________________________
    ______________________________________________________________
    Un lucru important, pe care nu trebuie sa-l pierdem din vedere, este acela ca, intr-un fel sau in altul, hotararea de a-L urma pe Isus ne va costa mult. Daca nu se intampla asa, inseamna ca ceva este gresit. Poate ca ne inselam singuri. Trebuie sa fim constienti ca marturisirea noastra si viata noastra de ucenicie, de ucenicie practica, pot conduce la disensiuni si la dezbinari chiar si in relatiile cu cei care ne sunt cei mai apropiati. Nu trebuie sa fie neaparat astfel intotdeauna, dar Isus doreste sa stim ca este posibil sa se intample astfel si sa nu fim surprinsi.
    Pe tine ce te-a costat sa-L urmezi pe Hristos, cel putin in termenii relatiei cu ceilalti? Ce ai invatat din experienta, astfel incat sa poti ajuta pe cineva care este tulburat de faptul ca ucenicia si credinta lui au adus, asa cum a spus Isus, dezbinare in relatiile cu cei apropiati?

  • Isus si paraliticul

    In Luca ne este prezentata o istorie foarte cunoscuta: Isus vindeca un paralitic. Din ea, putem invata cateva lectii importante in ceea ce priveste ucenicia practica.
    4. Citeste Luca 5,17-26. Ce aspect important descoperim in versetul 17? Ce mesaj de avertizare ar trebui sa ne transmita el?
    ______________________________________________________________
    ______________________________________________________________
    Iata-i pe toti adunati acolo – oameni de rand, conducatori, invatatori ai legii – veniti de peste tot, se pare, pentru a-L asculta pe Isus. Textul spune ca „puterea Domnului era cu El, ca sa-i vindece” (în trad. KJV). Cu alte cuvinte, Isus era acolo; puterea lui Dumnezeu era acolo; ajutorul, vindecarea si mantuirea erau acolo. Singura conditie era ca eul, pacatul si mandria sa plece. Ce avertizare serioasa pentru noi toti!
    In aceasta relatare, putem vedea ucenicia in actiune. In primul rand, erau acolo cei care l-au adus pe paralitic la Isus. Sa remarcam ce efort a fost nevoie sa faca acestia. Pentru ca nu au putut sa treaca de multime, au fost nevoiti sa recurga la alte mijloace. Gandeste-te
    cat de disperati trebuie sa fi fost pentru prietenul lor. Cat de usor ar fi putut sa renunte! Sa observam, de asemenea, cum le-a recunoscut Isus credinta. Textul nu spune daca si ei fusesera, la randul lor, vindecati de Isus. Ceea ce stim este ca faptele le-au dovedit, cu adevarat, credinta. Ei au actionat ca niste ucenici, in sensul ca au adus la Isus pe cineva aflat in nevoie.
    Dupa ce a fost vindecat, paraliticul a plecat laudand pe Dumnezeu. Fara indoiala ca trupul si cuvintele lui au fost o marturie plina de putere pentru ucenicie (vezi si vers. 26).
    In timp ce toate acestea aveau loc, conducatorii iudei tunau si fulgerau impotriva blasfemiei comise de Isus. Ei au ingaduit ca religia, credinta si invatatura lor sa stea în calea unei experiente vii cu Isus. Ce lectie pentru noi toti!
    In ce fel este posibil ca si noi, care declaram ca suntem ucenici ai lui Hristos, sa lasam ca anumite lucruri sa stea in calea dorintei Domnului de a lucra in viata noastra sau chiar in viata altora? Care sunt cateva dintre lucrurile pe care le cultivam in inima noastra si care ne pot orbi fata de puterea lui Dumnezeu? Cum putem scapa de ele?

  • Slujirea si ucenicia

    1. Citeste Matei 8,14.15; Marcu 1,29-31 si Luca 4,38.39. Ce putem invata din aceasta relatare, cu privire la ucenicie? Cu alte cuvinte, indiferent de circumstantele specifice, ce principii descoperim aici care ni se aplica tuturor?
    ______________________________________________________________
    ______________________________________________________________
    Desi toate aceste trei relatari mentioneaza ca soacra lui Petru era „prinsa” de friguri, Luca este singurul care spune ca era „prinsa de friguri mari”. Unii considera ca acest detaliu dovedeste profesia de medic a lui Luca, mai ales datorita expresiei folosite în limba greaca, un termen de specialitate, folosit de greci pentru a face referire la o anumita boala.
    2. Cine i-a spus lui Isus despre ea, cerandu-I ajutorul? Ce lectie putem invata de aici cu privire la rolul nostru de ucenici?
    ______________________________________________________________
    Cu siguranta ca Isus stia deja despre problema ei; cu toate acestea, El i-a lasat pe ucenici sa-I spuna si sa ceara vindecarea.
    3. Ce a facut bolnava? Este aceasta cu adevarat ucenicie sau doar simpla ospitalitate?
    ______________________________________________________________
    ______________________________________________________________
    Dupa ce a fost vindecata, soacra lui Petru nu s-a dat inapoi de la slujire. Atunci cand si-a revenit, a gasit o casa in care erau oaspeti obositi si flamanzi, care fusesera ingrijorati pentru ea. Cu toate ca, după boala, ar fi putut sa acuze oboseala sau lipsa de putere, ea nu a facut acest lucru, ci a inceput imediat sa le slujeasca, incercand sa le fie de folos. Cuvantul grecesc folosit aici este inrudit cu cel care inseamna „servitor”, „slujitor” sau „diacon”. Inspirata de Isus, ea a inceput sa slujeasca imediat ce s-a refacut dupa boala.
    Ce a facut Hristos pentru tine? De la ce te-a salvat? Care a fost raspunsul tau? In ce fel ar trebui ca intreaga viata a crestinului sa fie un raspuns la ceea ce a facut Isus pentru noi?