„As vrea ca ateismul sa fie adevarat si nu ma simt prea bine la gandul ca unii dintre cei mai inteligenti si mai bine informati oameni pe care îi cunosc au o credinta religioasa. Nu este numai faptul ca nu cred in Dumnezeu si ca, in mod firesc, sper ca am dreptate in convingerea mea; eu sper ca Dumnezeu nu exista! Nu vreau sa existe; nu vreau ca Universul sa fie astfel.” – Thomas Nagel, The Last Word (New York: Oxford University Press, 1977), pag. 130
8. Gandeste-te la citatul de mai sus. Ca ucenici, care ar trebui ss fie atitudinea noastra fata de cineva de felul acesta? Ce texte biblice iti vin in minte atunci cand te gandesti la aceasta persoana? Scrie aceste texte.
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Acum, ca ai scris textele, ia-ti timp sa meditezi la ele. Iese in evidenta o anumita tema? Sunt texte de compasiune, de condamnare, de amaraciune sau de pedeapsa? Sau iti transmit un alt mesaj? Ce iti spune acest raspuns cu privire la tine insuti?
O parte importanta a uceniciei este marturisirea. Pretutindeni in Evanghelii, Il descoperim pe Isus pregatindu-i pe ucenici pentru a-i conduce pe altii la mantuire. Unii oameni credeau destul de repede, altii pareau hotarati sa-L respinga pe Isus cu orice chip.
Fara indoiala ca si noi, ca ucenici ai Domnului Hristos, atunci cand dam marturie despre credinta noastra, venim in contact cu tot felul de oameni, inclusiv cu unii care vor avea aceeasi atitudine, poate nu la fel de deschis exprimata ca autorul citat mai sus.
Cum le raspundem unor astfel de oameni? Cu manie? Cu dragoste? Cu un simtamant al esecului personal? Cu toate la un loc sau cu niciuna dintre cele de mai sus?
Ce putem invata din viata si din invataturile lui Isus, care sa ne ajute, ca ucenici ai Sai, sa stim cum sa ne purtam cu aceia care sunt hotarati sa-si inchida inima si mintea fata de adevarul pe care li-l marturisim? Se incheie vreodata responsabilitatea noastra fata de ei? Daca da, unde?
Categorie: Studiu Majori
-
Ucenicia si marturia personala
-
Lectiile fricii
„In dragoste nu este frica; ci dragostea desavarsita izgoneste frica” (1 Ioan 4,18).
Poate ai observat, in decursul acestui studiu, cat de des le era ucenicilor frica. Parcurgand Evangheliile, ii descoperim in diferite situatii si, in multe dintre ele, cuprinsi de teama.
6. Ce anume le-a generat teama in fiecare dintre aceste situatii? Mat. 14,27; 17,6.7; Marcu 10,32; Luca 8,25; 24,37; Ioan 6,19. Ce putem invata din experientele lor?
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
7. Citeste Marcu 9,30-32. De ce le era frica aici? Ce lectie importanta putem invata din acest exemplu?
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Este trist ca, in cazul acesta, ucenicilor le era frica de singurul lucru care le oferea cea mai mare speranta pe care ar fi putut sa o aiba vreodata: mantuirea prin moartea ispasitoare a lui Isus in locul lor. Le era frica de ceea ce nu intelegeau, le era frica de ceea ce nu voiau sa auda. Daca ar fi inteles ce însemna de fapt Crucea, nu s-ar fi temut. Asadar, ignoranta ii facea sa le fie frica.
Ca ucenici, ca urmasi ai Domnului Hristos, noi ar trebui sa fim, dintre toti oamenii, ultimii care sa ne temem. Acel Isus care a mers pe apa in timpul furtunii, care i-a putut aduce vindecare paraliticului, care a putut sa hraneasca cinci mii de oameni doar cu cateva paini este Acelasi Isus care Si-a descoperit dragostea fata de noi, murind pe cruce in locul nostru. Desigur, pacatul este real, raul este real, focul nimicitor de la sfarsit va fi real si noi trebuie sa fim constienti de pericolele care ne pandesc sufletul (Mat. 10,28), dar, in cele din urma, ca ucenici, atata timp cat ramanem prinsi de realitatea dragostei lui Dumnezeu, asa cum a fost ea descoperita prin Isus Hristos, ar trebui sa invatam sa traim cu speranta si cu mangaierea iubirii uimitoare si a harului lui Dumnezeu fata de noi. -
Aluatul fariseilor
5. Citeste Matei 16,1-12 si apoi raspunde la urmatoarele intrebari:
a. Ce dovezi avem ca fariseii si saducheii care au venit la Isus nu erau sinceri in cererea lor? In definitiv, ce este gresit in a cere un semn din cer? Nu este Biblia plina de semne din cer? Ce ar trebui sa intelegem noi de aici? Vezi capitolele precedente din Matei si Luca 16,29-31.
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
b. Care este principiul care sta in spatele avertizarii pe care le-a dat-o Isus saducheilor şi fariseilor? Mat. 23,23
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
c. Ce le-a spus Mantuitorul ucenicilor? De ce este usor ca si noi sa uităm lucrurile mari pe care le-a facut Dumnezeu inaintea ochilor nostri? Matei 16,8-11
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Ce contrast intre Painea vietii si aluatul fariseilor si al saducheilor, si totusi cat de usor le putem confunda! Toti ucenicii lui Isus trebuie sa fie constienti de faptul ca a avea un crez, a urma traditiile sau a-ti apara credinta nu este acelasi lucru cu a fi ucenic al lui Hristos. Atunci cand lucrurile sunt bine asezate si chiar ne simtim confortabil cu ceea ce credem, cu modul nostru de inchinare sau chiar cu cel in care ne practicam credinta, este usor sa lasam ca aceste lucruri sa devina un scop in sine si nu un mijloc de atingere a tintei. Iar aceasta tinta este, desigur, sa fim ucenici credinciosi ai lui Hristos, implinind voia Lui si descoperind lumii dragostea si caracterul Lui. -
Lectii pe mare (continuare)
Daca ne gandim bine, marea este un loc potrivit pentru a invata lectii despre ucenicie. In definitiv, desi ca oameni suntem intru totul dependenti de Dumnezeu pentru orice (vezi Iov 12,10; Dan. 5,23; Fapte 17,28), ne este mai usor sa ne amintim de acest lucru atunci cand suntem pe apa si cand sub picioare nu avem un teren sigur, ci marea care ne poate inghiti in orice clipa. Probabil ca de aceea a ales Domnul sa foloseasca marea pentru a-i invata pe ucenicii Sai alte cateva lectii in legatura cu credinta – elementul-cheie al unei ucenicii de succes. Dupa o calatorie misionara reusita (Marcu 6,6-13), dupa hranirea celor cinci mii si prima lor intalnire de pe mare, ucenicii ar fi trebuit sa inteleaga, in sfarsit, cine era Invatatorul lor. In seara de dupa hranirea celor cinci mii, o alta furtuna i-a surprins pe lac, acum fara sa-L aiba pe Isus cu ei in barca.
3. Care sunt numeroasele greseli pe care le-au facut ucenicii in aceasta ocazie? Matei 14,22-33 si Marcu 6,45-52
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Desi una dintre relatari omite episodul cu umblarea lui Petru pe apa, un lucru pe care il subliniaza amandoua este faptul ca toti cei care au fost martori la ce s-a intamplat acolo au fost la fel de impresionati. Unii L-au numit in mod deschis pe Isus Fiul lui Dumnezeu. In relatarea lui Marcu, ei au ramas uimiti si inmarmuriti (uimiti peste masura de mult – trad. KJV) de ceea ce vazusera. Intr-adevar, fusese extraordinar ca furtuna ascultase de El, dar sa ai puterea de a merge pe apa, si mai ales in timpul unei furtuni?! Cu adevarat fusesera martori la o manifestare a puterii lui Dumnezeu cum putini oameni vazusera vreodata.
4. Ce crezi ca vrea sa sublinieze Marcu aici, in ceea ce priveste credinta? Ce lectii avem si noi de invatat de aici? Marcu 6,51.52
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________ -
Lectii pe mare
In vremea cand se desfasurau evenimentele din Marcu 4, ucenicii erau cu Isus deja de ceva timp, in care avusesera posibilitatea sa invete la picioarele Maestrului.
1. Citeste Marcu 4,36-41. Ce va spun cuvintele adresate de ei lui Isus, în versetul 38? De cate ori nu reactionam si noi la fel ca ei cand ne este teama?
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Cand vin peste noi necazuri si nenorociri, este usor sa ne intrebam daca lui Dumnezeu Ii pasa de noi. Dar Isus fusese tot timpul acolo, cu ei. El fusese Cel care le spusese sa treaca de partea cealaltă a lacului. Furtuna aceasta nu-L luase prin surprindere si nici necazurile cu care ne confruntam noi nu Il iau prin surprindere.
2. Ce semnificatie poti gasi in faptul ca pe Isus nu L-a trezit furtuna, ci strigatul ucenicilor?
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Pe tot parcursul relatarii, iese in evidenta teama ucenicilor. Le fusese frica de furtuna, iar apoi, dupa ce furtuna s-a linistit, se pare ca s-au temut de Isus. Manifestarea unei asemenea puteri fusese impresionanta, desigur, dar, dupa ce fusesera atata timp cu Isus, ar fi trebuit sa stie ca nu aveau de ce sa se teama de El. Dimpotriva, pentru ei, puterea aceasta ar fi trebuit sa fie o sursa de mare speranta si de mangaiere, pentru ca ar fi trebuit sa fi cunoscut deja caracterul Celui care avea o astfel de putere. Raportul biblic arata ca ei mai aveau multe de invatat cu privire la ce inseamna sa fii ucenic al lui Hristos.
Cand a fost ultima data cand te-ai intrebat daca Domnului Ii pasa de tine si de situatia ta, oricare ar fi aceasta? Ce lectii ai invatat din acea incercare – lectii pe care le-ai putea folosi in urmatoarea ocazie cand te vei confrunta cu o incercare sau cu o tragedie? -
Alte lectii despre ucenicie
Pentru studiul din aceasta saptamana, citeste: Mat. 14,22-33; Marcu 4,36-41; 6,51.52; Luca 8,25; 24,37; Ioan 6,19.
Sabat dupa-amiaza
Text de memorizat: „Isus le-a zis indata: ’Indrazniti, Eu sunt; nu va temeti!’” (Mat. 14,27)
O privire asupra studiului: De ce ucenicii lui Isus erau atat de adesea tematori? Ce putem invata din avertizarile date de Domnul cu privire la aluatul fariseilor? Cum le raspundem acelora care isi inchid inima in mod deliberat fata de marturia noastra?
Isus Si-a ales ucenicii astfel incat acestia sa poata sa stea cu El si sa invete de la El. Se pare ca ei nu au fost atat de isteti si de ageri la minte cum ne-am fi asteptat. Noi suntem altfel? Unii dintre noi umblam cu Dumnezeu de multi ani si tot nu intelegem pe deplin ce implica ucenicia. In lumea spirituala, lucrurile stau ca si in lumea naturala. Cresterea este
esentiala pentru viata. Fiecare zi ar trebui sa aduca o crestere – in adancime, in largime sau in inaltime. Cum pregatesti „solul” şi „hrana” ca sa-ţi asiguri cresterea si reusita in ucenicie?
In studiul din aceasta saptamana, vom urmari alte cateva exemple din Cuvantul lui Dumnezeu, care ne pot ajuta sa intelegem ce inseamna sa fii ucenic al lui Hristos. -
Studiu Suplimentar
Citeşte Comentariul Biblic AZS, vol. 5, pag. 208-211, 465, 466, 524-529, 595-597, 635, 636, 775, 776, 962, 963, 2020, 2021; Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, cap. 39, 40, 48, 60, 62, 85; Faptele apostolilor, cap. 53. „Iubirea de bani din inima lui Iuda a crescut pe masura ce el si-a folosit mereu viclenia. Iscusinta lui practica in ceea ce priveste finantele, daca ar fi fost folosita, luminata si modelată prin Duhul Sfant, ar fi fost de mare ajutor pentru tanara biserică si, prin sfintirea duhului sau, el ar fi avut o viziune clara, un discernamant corect pentru a aprecia lucrurile ceresti. Dar planurile si metodele lumesti erau in mod constant nutrite de Iuda. El nu a savarsit un pacat vizibil, dar planurile lui exacte, bine gandite, si spiritul egoist de zgarcenie care a pus stapanire pe el l-au condus, in cele din urmă, sa-L vanda pe Domnul pentru o mica suma de bani.” – Ellen G.
White, Comentariul Biblic AZŞ, vol. 5, pag. 1101
„Iuda a fost cu Domnul Hristos in tot timpul lucrarii Sale publice. El a beneficiat de tot ce putea Hristos sa ofere… Daca ar fi cautat sa fie o binecuvantare, in loc de a fi un om egoist, care ridica tot timpul intrebari si critica, Domnul l-ar fi folosit pentru inaintarea Imparatiei Sale. Dar Iuda era un speculant. El a crezut ca poate sa administreze finantele bisericii si, prin iscusinta lui in afaceri, sa obtina castig. In inima lui, era impartit. Ii facea plăcere lauda lumii. El a refuzat sa renunte la lume pentru Hristos. Niciodata nu si-a incredintat interesele vesnice in mana Domnului Hristos.
Avea o religie superficiala si, de aceea, a speculat pe seama Invatatorului sau si L-a tradat în mainile preotilor, fiind pe deplin convins ca Domnul Hristos nu va ingadui sa Se lase prins. Iuda era el insusi o inselaciune, o frauda religioasa.” – Ellen G. White, Comentariul Biblic AZŞ, vol. 5, pag. 1101, 1102Intrebari pentru discutie
1. Dacă ucenici sunt cei care il urmează pe un invatator, cei care isi urmeaza propriile idei şi planuri mai sunt ucenici?
2. Ce alte modele sau cazuri de ucenicie pusă la incercare iti vin in minte si ce lectii putem invata din ele?
3. Desi Petru se arunca prea grabit inainte, doar ca sa se impiedice si sa cada, ce pericole exista si in a fi prea precaut? Este biserica ta pregatita sa se arunce inainte pentru Domnul sau are tendinta de a fi prea timida ca sa-I urmeze calauzirea? Ce puteti face, ca grupa, pentru a ajuta biserica
sa ajunga la echilibrul potrivit? -
Ucenicia si momentele de „cadere” – fuga ucenicilor
„Atunci toti ucenicii L-au parasit si au fugit.” (Mat. 26,56)
Ucenicii au petrecut cu Isus trei ani si jumatate. Ei s-au bucurat de privilegii de care foarte putini oameni s-au bucurat in aceasta lume. Au vazut lucruri pe care foarte putini oameni le-au vazut. La urma urmei, dintre miliardele de oameni care au trait vreodata pe pamant, cati L-au vazut pe Isus in trup? Mai mult decat atat, cati au trait zi de zi alaturi de El, cat timp Si-a implinit lucrarea aici, pe pamant? Acesti ucenici s-au numarat printre cei mai privilegiati oameni care au trait vreodata.
Problema este insa tocmai aceasta – ca si ei au fost oameni, fiinte omenesti cazute, si astfel, cu tot ce a facut Domnul pentru ei, lectiile nu au fost invatate cu usurinta.
7. Reciteste una dintre Evanghelii, oricare dintre ele. Care au fost, pe scurt, lucrurile uimitoare pe care le-a spus si le-a facut Isus inaintea ucenicilor Sai? Cate dovezi extraordinare le-a dat cu privire la cine era El de fapt? Citeste apoi Matei 26,56. Ce mesaj important, de avertizare chiar, putem extrage pentru noi?
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Stiind ca avea sa plece de la ei, Domnul i-a pregatit pe ucenici pentru acest moment, dar ei nu L-au ascultat cand le vorbea. Stiind ce urma sa se intample la Ierusalim, El i-a pregatit pentru patimile Sale, dar ei nu L-au ascultat. Au ajuns la Ierusalim total nepregatiti.
In timpul lucrarii lui Isus, ucenicii se pare ca mai degraba au privit ce facea El decat sa asculte ce le spunea. Faptele Sale le confirmau sperantele mesianice si lucrul acesta le facea placere. Cu ocazia Schimbarii la fata, glasul din cer i-a indemnat sa-L asculte pe Isus, dar ei nu au beneficiat de ceea ce le spusese El cu privire la suferintele prin care avea sa treaca.
După Cina de Pasti, Isus a incercat sa le arate ucenicilor ce urma sa se intample, dar ei nu au ascultat. In Gradina, El a incercat sa-i determine sa se roage, ca sa capete putere, dar ei au adormit.
Mediteaza la tot ce a facut Isus pentru tine: fagaduintele, speranta, darurile pe care ti le-a dat, schimbarile pe care le-a facut in viata ta, dovezile pe care le-a dat ca sa ai credinta. Cum putem, prinzandu-ne de toate acestea, sa evităm sa repetam greselile ucenicilor? -
Ucenicia si pocainta – cazul Petru
Petru este cunoscut ca acel ucenic impulsiv, care intotdeauna avea ceva de spus cu privire la orice. Luca 22,33.34 spune ca Petru era atat de sigur de sine si de ucenicia lui, incat a promis sa mearga cu Isus chiar in temnita si la moarte. Desigur, nu mult după aceea, a trebuit sa-si retraga aceste cuvinte (Mat. 26,69-75).
5. Ce ni se spune in Ioan 18,1-11 cu privire la personalitatea si la caracterul lui Petru, mai ales in lumina celor scrise in Matei 26,69-75?
______________________________________________________________
Cu totii stim despre caderea lui Petru. Ea ramane o lectie deosebita pentru toti ucenicii lui Hristos. Nu putem lucra pentru Domnul in puterea noastra. Cat de important este, asadar, sa ne predam în fiecare zi lui Isus. El este Vita, noi suntem mladitele – fara El, nu putem face nimic, mai ales nu putem sa fim ucenici credinciosi. Zelul nostru pentru Domnul si cauza Lui este minunat, dar trebuie sa se manifeste sub domnia lui Isus Hristos.
6. Ce poate sa faca Isus pentru ucenicii Sai care, pocaindu-se de greselile facute, nu renunta la El? Ioan 21,15-19
„Aici se da o invatatura pentru toti urmasii lui Hristos. Evanghelia nu face niciun compromis cu raul. Ea nu poate sa scuze pacatul. Pacatele ascunse trebuie sa fie marturisite in ascuns inaintea lui Dumnezeu; dar, in ceea ce priveste pacatele fatise, trebuie sa se faca marturisire pe fata… Dand dovada de pocainta, ucenicul, pe cat ii sta in putinta, trebuie sa indeparteze aceasta ocara…
De trei ori Petru Il tagaduise pe fata pe Domnul sau si de trei ori Isus a obtinut de la el asigurarea iubirii si a credinciosiei lui, indreptand intrebarea aceea hotarata ca pe o sageata infocata catre inima lui ranita. Inaintea ucenicilor Sai, Isus descoperise adancimea pocaintei lui Petru si dovedise cat de umil era acum ucenicul increzut de pe vremuri.” – Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, pag. 811-812
Isus i-a descoperit lui Petru ca avea sa sfarseasca murind pentru Domnul pe care Il iubea cu atata inflacarare. In cele din urma, cuvintele lui Petru s-au implinit, dar numai dupa ce ucenicul a invatat cateva lectii grele cu privire la ucenicie.
Ai facut vreodata promisiuni laudaroase, doar ca sa vezi iar si iar ca nu poti sa le implinesti? Ce poti invata din istoria lui Petru, care sa te ajute sa nu renunti? -
Ucenicia si firea noastra – cazul fiilor tunetului
Intre cei doisprezece ucenici ai lui Isus au existat cel putin doua perechi de frati. Cand i-a chemat pe Iacov si pe Ioan, Isus i-a numit Boanerghes „fiii tunetului” (Marcu 3,17). Unii comentatori cred ca Isus le-a dat acest nume din cauza temperamentului lor navalnic si firii lor nestapanite.
De aceea, am ales si situatia acestor ucenici ca pe un caz-tip de ucenicie.
4. Cum au reactionat ucenicii atunci cand samaritenii dintr-un sat L-au respins pe Isus? Luca 9,51-56. Incearcă sa te pui in locul acestor ucenici. Ce motive ar fi avut sa reactioneze astfel? Ce Il auziseră ei pe Isus spunând sau ce alte exemple din Vechiul Testament le-ar fi putut veni în minte, care sa-i determine sa reactioneze in felul acesta? Vezi, de exemplu, Gen. 6,7; Mat. 8,12; 13,42; Marcu 6,11.
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Exista mai multe aspecte legate de reactia ucenicilor. Descoperim aici zelul lor pentru Domnul, care este bun si pe care ucenicii se cuvenea sa il aiba. Dar zelul gresit orientat, fie el chiar si pentru o cauza buna, poate face mai mult rau decat bine. De exemplu, Iacov şi Ioan l-au luat drept model pe Ilie. Singura problema este aceea ca au aplicat gresit acest model. Ilie a cerut sa se coboare foc din cer pentru a mistui jertfa (1 Împ. 18), nu pe oamenii impotrivitori (care au murit altfel).
Mai grava decat acest zel gresit orientat a fost impulsivitatea lor si atitudinea condamnatoare pe care au manifestat-o fata de cei pacatosi. Lucrarea fiecărui ucenic al lui Hristos trebuie sa fie aceea de a cauta cai prin care sa-i aduca pe pacatosi la piciorul crucii, sa le arate indurarea lui Dumnezeu si harul Sau uimitor, dovedite prin faptul ca a suferit El Insusi pedeapsa pentru pacatele lor. Astfel, indiferent cat de plina de pacat a fost viata lor, prin Isus pot primi iertare deplina si o noua viata in El. Aceasta este lucrarea noastra, ca ucenici; judecata trebuie sa o lasam in seama Domnului.
Cat de condamnatoare este atitudinea ta fata de aceia pe care ii consideri rataciti si gresiti? Cum putem sa le aratam acestor oameni harul si indurarea lui Dumnezeu, fara sa le lasam impresia ca trecem cu vederea sau ca le aprobam modul de viata si convingerile?