Autor: razva

Nu te teme de ei, căci Domnul, Dumnezeul vostru, va lupta El Însuși pentru voi!
Deuteronomul 3:22

Cartea Neemia spune povestea reconstruirii zidului din jurul Ierusalimului de către exilații care se întorceau. Un lucru care mă impresionează profund este felul în care Neemia s-a concentrat pe împlinirea sarcinii pe care Dumnezeu i-o încredințase.

De îndată ce a început reconstruirea zidului, dușmanii lui au pornit atacul. Mai întâi, au încercat cu batjocura. Sanbalat și Gheșem au râs de Neemia când au aflat de planurile sale de reconstrucție (Neemia 2:19). Apoi s-au mâniat și i-au batjocorit eforturile (Neemia 4:1–3). Văzând că nu reușesc, au trecut la amenințări (Neemia 4:7,8). Pe măsură ce povestea se desfășoară, Sanbalat și ceilalți devin tot mai agresivi. Această relatare este o metaforă pentru modul în care dușmanul lucrează în viețile noastre – mai ales atunci când suntem hotărâte să facem lucrarea lui Dumnezeu.

Este ușor să ne concentrăm asupra acțiunilor celor care ne stau împotrivă. Este ușor să devenim inactive, paralizate de frică. Am putea fi tentate să abandonăm lucrarea de teama represaliilor sau a unor atacuri suplimentare. Însă, în loc să ne concentrăm pe opozanți, vreau să subliniez răspunsul lui Neemia și lecțiile pe care le putem învăța de la el.

De fiecare dată când dușmanii veneau împotriva lui, Neemia se ruga. De fiecare dată când încercau să-l împiedice să lucreze, el găsea o nouă strategie. Una care îi permitea să continue munca. Când dușmanii încercau să-l descurajeze, Neemia rostea cuvinte de încurajare pentru sine și pentru cei care îl ajutau.

Poate că și curajul tău începe să se clatine, pentru că ești în luptă de multă vreme. Sau poate că nu mai găsești cuvintele pentru a găsi speranță pentru situația ta. Poate ești epuizată, cu sufletul plin de răni și oboseală. Înțeleg, draga mea prietenă, așa că lasă-mă să fiu pentru tine un Neemia încurajator. Domnul ți-a încredințat acea lucrare pentru că știe că o poți duce la capăt cu ajutorul Lui. Vrea să-L chemi, ca să te întărească. Vrea să vii la El pentru înțelepciune și să te bazezi pe El pentru resurse. Dușmanul vine să fure, să ucidă și să distrugă, dar Isus a venit ca să-ți dea viață din belșug.

Ține-ți privirea ațintită spre Isus! Faci o lucrare extraordinară. Rămâi pe zid! Nu coborî, căci Domnul, Dumnezeul tău, luptă pentru tine.

Bine este să aștepți în tăcere ajutorul Domnului.
Plângerile lui Ieremia 3:26

Probabil ai auzit zicala: „Dacă la început nu reușești, încearcă iar și iar.” Versiunea mea sună mai degrabă așa: „Dacă la început nu reușești, mergi mai repede data viitoare.” Îmi place să cred despre mine că sunt o persoană eficientă și mă mândresc cu faptul că reușesc să termin tot ce am pe listă și îmi mai rămâne și timp liber. Deși reușesc să fac multe lucruri bine, există și câteva efecte secundare ale acestui mod grăbit de a face lucrurile. Unul dintre ele este că sunt puțin cam neîndemânatică. Lucrurile tind să se verse, să cadă sau să-mi scape din mână. Un alt efect secundar este frustrarea provocată de acele lucruri care refuză să fie făcute rapid, cum ar fi prepararea unor mese sau uscarea părului înainte de serviciu.

M-am gândit la toate acestea recent, în timp ce încercam să dezlipesc o etichetă lipicioasă de pe cardul meu bancar. Am început să o dezlipesc dintr-un colț, dar s-a rupt și a lăsat în urmă un strat lipicios. M-am oprit și am încercat din alt colț. Nu voiam să rămân cu reziduu pe card și să mă chinui să-l curăț cu unghia. S-a întâmplat același lucru. Am schimbat colțul din nou, de data asta acționând foarte încet, și a funcționat. Pe măsură ce dezlipeam încet, întreaga etichetă a început să se desprindă fără să lase urme. Încurajată, am lucrat și mai încet, și am reușit să scot nu doar eticheta complet, dar și partea lipicioasă care se rupsese în celelalte colțuri. Se părea că, cu cât mă mișcam mai încet, cu atât rezultatul era mai bun.

În anul care a trecut, am avut de înfruntat un eveniment traumatic. Ca de obicei, am încercat să-l depășesc cât mai repede, convinsă că pot să trec peste durere și anxietate și să redevin persoana care eram. Obosisem să fiu tristă, speriată și lipsită de speranță. Voiam ca totul să se termine. Dar viața nu funcționează așa. Încetul cu încetul, am învățat – prin răbdarea lui Dumnezeu și cu ajutorul terapiei – că unele lucruri necesită timp. Sunt lucruri pe care Dumnezeu vrea să le facă în noi și pentru noi, dar pentru ca acestea să fie bine făcute, trebuie să le oferim timp. Probabil mai mult decât suntem dispuși să dăm.

Dar încep să învăț. Pe măsură ce exersez să merg mai încet și să aștept după Dumnezeu, descopăr că timpul Lui este întotdeauna mai bun. Este exact ce am nevoie. Se pare că a merge în ritmul lui Dumnezeu, chiar dacă este mai lent, este întotdeauna mai bine. „Bine este să aștepți în tăcere ajutorul Domnului” (Plângerile lui Ieremia 3:26).

Strâng Cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta!
Psalmii 119:11

Cu ani în urmă, am decis să memorez cât mai multe dintre promisiunile lui Dumnezeu. A fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat vreodată. Ori de câte ori mă confrunt cu încercări, David îmi amintește: „Doamne, Tu ești stânca mea, cetățuia mea, izbăvitorul meu! Dumnezeule, Tu ești stânca mea în care mă ascund, scutul meu, tăria care mă scapă și întăritura mea!” (Psalmii 18:2). Iar Iacov mă provoacă să privesc lucrurile dintr-o perspectivă cerească atunci când spune: „Să priviți ca o mare bucurie când treceți prin felurite încercări, ca unii care știți că încercarea credinței voastre lucrează răbdare” (Iacov 1:2,3). Iar atunci când sunt copleșită de provocările vieții, Dumnezeu promite: „Dacă vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine, și râurile nu te vor îneca; dacă vei merge prin foc, nu te va arde” (Isaia 43:2).

Luarea unei decizii importante poate fi dificilă. Sunt recunoscătoare pentru încurajarea găsită în Filipeni, care mă asigură: „Nu vă îngrijorați de nimic, ci, în orice lucru, aduceți cererile voastre la cunoștința lui Dumnezeu prin rugăciuni și cereri, cu mulțumiri! Și pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile și gândurile în Hristos Isus” (Filipeni 4:6,7). Nu trebuie să ne simțim intimidați de viitor. Domnul declară: „«Căci Eu știu gândurile pe care le am cu privire la voi», zice Domnul, «gânduri de pace, și nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor și o nădejde»” (Ieremia 29:11).

Când apar reparații costisitoare la casă sau alte cheltuieli neprevăzute, nu intru în panică, căci Biblia spune: „Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuințele voastre, după bogăția Sa, în slavă, în Hristos Isus” (Filipeni 4:19). Mai mult, El a promis: „Înainte să Mă cheme, le voi răspunde; înainte să isprăvească vorba, îi voi asculta” (Isaia 65:24).

Isus a trăit pe pământ și a fost ispitit exact ca noi. Dar, slavă Domnului: „Nu v-a ajuns nicio ispită care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Și Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiți ispitiți peste puterile voastre, ci, împreună cu ispita, a pregătit și mijlocul să ieșiți din ea, ca s-o puteți răbda” (1 Corinteni 10:13). Acestea sunt doar câteva dintre promisiunile pe care le revendic în mod regulat. Sunt sigură că și tu ai o listă asemănătoare. Prietenele mele, haideți să memorăm Cuvântul lui Dumnezeu câtă vreme încă avem privilegiul de a avea Bibliile cu noi.

Înainte să Mă cheme, le voi răspunde; înainte să isprăvească vorba, îi voi asculta.
Isaia 65:24

Astăzi ai făcut o alegere intenționată: ai decis să citești acest devoțional. Vrei să descoperi mesajul pe care Dumnezeu l-a împachetat în aceste câteva cuvinte, special pentru tine. Am descoperit că a ne planifica momentele devoționale de dimineață este cel mai frumos mod de a începe ziua. De aceea, în urmă cu câțiva ani, i-am sugerat soțului meu, preotul căminului nostru, să includem versetele noastre preferate din Biblie în fiecare închinare de dimineață, pentru că ne reamintesc cum ne conduce și ne mângâie Isus.

Unii oameni descoperă că a avea un model pentru timpul devoțional face experiența mai bogată. Memorarea Scripturii este, fără îndoială, un model bun. Am descoperit că aceste versete ne-au devenit tot mai prețioase. Ele ne oferă un impuls la începutul fiecărei zile. Voi împărtăși câteva dintre preferatele noastre – probabil că sunt și printre preferatele tale:

            Cheamă-L pe Dumnezeu ca voia Lui să se facă în cererile pe care I le aduci: Psalmii 119:154.

            Roagă-L pe Isus să te îmbrace cu armura Lui pentru ziua ce urmează: Efeseni 6:14–17.

            Ai încredere în planurile lui Dumnezeu pentru ziua de azi și pentru viitorul tău: Ieremia 29:11.

            Revendică puterea Lui pe măsură ce înaintezi în vârstă: Psalmii 76:23.

            Cere-I să fie cu tine și să nu faci pe nimeni să sufere: 1 Cronici 4:10.

            Cere-I binecuvântarea, zâmbetul și pacea: Numeri 6:24–26.

            Exprimă-ți bucuria pentru o nouă zi de viață cu El: Psalmii 118:24.

            Reînnoiește-ți credința că Îl vei vedea pe Isus față în față: Apocalipsa 22:4.

            Fii încrezător în credincioșia ta, căci toate lucrurile lucrează spre binele tău: Romani 8:28.

Apropo, soțul meu, Johnny, citește întotdeauna din devoționalul pentru femei ca parte a închinării noastre de dimineață. El consideră că femeile creștine sunt practice în relația lor cu Dumnezeu Tatăl, cu Domnul Isus și cu Duhul Sfânt – pe toți trei îi invităm în cercul nostru de închinare și devoțiune de dimineață.

Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, și ele vin după Mine.
Ioan 10:27

Îmi place timpul liniștit. Momentele în care pot fi singură, să studiez un pasaj din Scriptură și să mă rog. Este un timp special, doar între mine și Dumnezeu. Din păcate, nu am prețuit întotdeauna acest timp petrecut cu Tatăl. De prea multe ori am trecut în grabă prin închinare, am rostit o rugăciune scurtă și am fugit să-mi încep ziua.

Dar apoi, pe când eram încă tânără, a venit necazul. Divorț. Moarte. Viață de mamă singură. Provocări financiare. Nesiguranță profesională. Toate acestea m-au adus în genunchi. Uneori strigam: „Unde ești, Doamne?” Alteori, protestam: „M-ai uitat?” Într-una din acele ocazii, mama mea dragă m-a tras deoparte și mi-a reamintit cât de important este să petrec timp de calitate cu Dumnezeu. „Dar eu mă rog în fiecare zi”, i-am spus. Mi-a oferit o carte devoțională și o Biblie nouă. Mi-a sugerat să încep un plan zilnic de citire și studiu al amândurora. Apoi, mi-a spus ceva ce nu am uitat niciodată: „Yvonne, nu te grăbi să te ridici de pe genunchi când vorbești cu Dumnezeu.” Mi-a captat atenția și a continuat: „Rămâi puțin mai mult și lasă-L să-ți vorbească. Ascultă-I îndrumarea. Încredințează-I grijile tale și vezi cum răspunde.”

Am urmat sfatul mamei și am început să citesc zilnic devoționalul și să studiez Cuvântul lui Dumnezeu. Dar a învăța să-mi fac timp pentru a asculta îndrumarea lui Dumnezeu a necesitat mulți ani de efort conștient. Acum, când sunt mai în vârstă, am ajuns să apreciez acel timp liniștit petrecut cu Stăpânul. Pe măsură ce rămân în prezența Sa, ascultându-I îndrumarea, simt cum Duhul Sfânt mă îndeamnă să ies din zona mea de confort. Mă cheamă să mă implic în comunitate. Să spun cuiva, în fiecare zi, despre dragostea Lui. Și cel mai important, să împărtășesc vestea că El Se întoarce curând.

Surorilor, este atât de bine să ai timp liniștit cu Dumnezeu. În fiecare zi, Tatăl meu ceresc și cu mine avem o întâlnire programată pe care nu o ratez. Îi mulțumesc pentru dragostea Lui față de mine – aceasta e prima mea rugăciune –, iar la final ascult ce are să-mi spună. Seara, înainte de culcare, Îi spun din nou că Îl iubesc și că abia aștept să vorbim iar dimineața.

Tată, oricât de mult mă bucur de timpul cu Tine, tânjesc după ziua când vom putea vorbi față în față. Doamne Isuse, Te rog, vino curând!