Autor: razva

Pentru studiul din aceasta saptamana, citeste: Mat. 14,14; 15,32; 20,34; Marcu 1,41; Luca 6,12.13; 16,19-31; 17,4.5; 18,9-14; Col. 1,14; 1 Tim. 5,16.

Sabat dupa-amiaza

Text de memorizat: „Vindecati pe bolnavi, inviati pe morti, curatiti pe leprosi, scoateti afară dracii. Fara plata ati primit, fara plata sa dati.” (Matei 10,8)
O privire asupra studiului: Ce loc trebuie sa ocupe impreuna-simtire si iertarea in viata si in lucrarea de slujire a ucenicilor? Ce exemplu ne-a dat Isus cu privire la modul in care trebuie sa-i tratam pe cei marginalizati si renegati de societate, precum si pe cei care apartin altor etnii? Cat de importanta este biserica in cadrul lucrarii de ucenicie? Ce putem invata de la Isus cu privire la importanta rugaciunii?

Pe parcursul acestui trimestru, am studiat despre Isus, Invatatorul care a adunat in jurul Sau ucenici. I-am vazut pe cei pe care El i-a ales sa-L urmeze, am vazut educatia pe care le-a dat-o, comportamentul pe care li l-a oferit ca model si invataturile pe care li le-a dat. De la El am primit tot ce avem nevoie ca sa fim si noi ucenici.
In aceasta saptamana, vom recapitula unele dintre ideile centrale ale studiilor din acest trimestru. Vom cauta sa stabilim unele dintre trasaturile, temele si practicile lui Isus, care i-au influentat in mod pozitiv pe ucenici – elemente care trebuie sa fie si fundamentul lucrarii noastre ca ucenici. In cele din urma, tinta noastra este aceea de a cauta aplicatii care sa ne ofere
modele de ucenicie pentru secolul XXI.

Citeste Comentariul Biblic AZS, vol. 5, pag. 553-560; 658-660, 881-887, 1110; Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, cap. 81 – 86, Faptele apostolilor, cap. 1 – 5; Mat. 28; Marcu 16; Luca 24; Ioan 21, Fapte 1,2.
„Sa intelegem clar ca nu este posibil sa influentam cu ceva pozitia noastra inaintea lui Dumnezeu sau darul lui Dumnezeu pentru noi, prin meritele creaturii. Daca credinta si faptele ar putea cumpara pentru cineva darul mantuirii, atunci Creatorul ar fi obligat fata de creatura. Aici exista posibilitatea ca falsul sa fie acceptat drept adevar. Daca un om ar merita mantuirea pe baza unui lucru pe care l-ar putea face, atunci el s-ar afla in aceeasi postura cu catolicul care face penitenta pentru pacatele lui.
In acest caz, mantuirea ar fi, in parte, din datorie, putand fi castigata ca plata. Daca omul nu poate, indiferent de faptele lui bune, sa merite mantuirea, atunci inseamna ca aceasta este in intregime prin har, primita de omul pacatos, pentru ca Il primeste pe Isus si crede in El. Este un dar in intregime fara plata. Indreptatirea prin credinta este mai presus de orice controversa, iar orice controversa se incheie atunci cand se lamureste definitiv faptul ca meritele pe care le-ar putea obtine omul cazut, prin faptele lui bune, nu pot sa-i castige niciodată viata vesnica.” – Ellen G. White, Credinta si faptele, pag. 19, 20

Intrebari pentru discutie

1. Cum intelegem Marcu 16,16? Spune Isus ca, pentru a fi mantuit, trebuie sa te botezi? Care este concepţia noastra, ca biserica, in legatura cu semnificatia si importanta botezului?
2. Gandeste-te la misiunea mondiala a Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea, asa cum ne-a fost ea prezentata in textele din aceasta saptamana. Ce rol are biserica ta? Care este raspunderea ei? Cum ati putea voi, ca grupă a Scolii de Sabat, sa lucrati pentru a va ajuta biserica sa se implice mai mult in lucrarea de raspandire a Evangheliei in toata lumea?
3. De ce este atat de important sa intelegem mai intai noi Evanghelia, inainte de a fi niste martori eficienti pentru Isus? Cum intelegi tu Evanghelia? Descrie intr-un singur paragraf. Fii pregatit sa-ti impartasesti parerea cu ceilalti membri ai grupei. Ce intelegere mai profunda ai dobandit din citatul de mai sus, din Ellen G. White?
4. Ce ar putea face biserica ta pentru a-i ajuta mai mult pe cei saraci si nevoiasi din zona voastra? Cum se raporteaza biserica ta la aceasta latura importanta a uceniciei?

In studiul de ieri, urmarind Marea Trimitere, asa cum este ea prezentata in Luca, am vazut rolul primordial pe care l-a acordat Isus Scripturilor si modul in care le-a folosit pentru a justifica si confirma tot ce se intamplase. El a folosit Scripturile si pentru a le adresa ucenicilor chemarea de a porni in lucrarea misionara.
8. Conform celor spuse de Isus, care era mesajul Scripturilor pe care trebuiau sa il duca lumii ucenicii? Luca 24,45-48. Cum se armonizeaza acesta cu ceea ce am descoperit in studiul de marti? Cum se potriveste cu intelegerea pe care o avem in legatura cu soliile celor trei ingeri din Apocalipsa 14?
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Iata ca in centrul chemarii de a face ucenici se afla din nou moartea si invierea lui Isus, amandoua pentru iertarea pacatelor. Isus ne indreapta atentia nu numai catre evenimentele care au insotit viata si moartea Sa, ci si catre semnificatia acestor evenimente. Aceasta le-a spus El ucenicilor sa predice lumii. Si inca un lucru care avea sa aduca putere marturiei lor, dupa cum le-a spus Isus, era faptul ca ei au fost „martori ai acestor lucruri” (Luca 24,48), adica ai lucrurilor legate de moartea si de invierea Sa.
9. Cum ne ajuta urmatoarele texte sa intelegem semnificatia mortii si a invierii Domnului Hristos? Rom. 5,6-10; 1 Cor. 5,7; 15,3.4; Gal. 1,4; Efes. 1,7; 1 Petru 2,22-25
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Se pare ca ucenicii au fost niste martori plini de putere. Ceea ce a inceput in Ierusalim, initial ca o actiune iudaica, a devenit in numai cincizeci de ani o miscare mondiala. Faptele apostolilor 1-7 arata dezvoltarea ei in Ierusalim si in Iudeea; capitolele 8-12 arata cum persecutia si alte influente au dus miscarea mai departe, in Samaria, in Etiopia, in Siria si in alte teritorii ale neamurilor. Capitolele 13-28 arata cum Saul din Tars, persecutorul transformat in crestin, a dus-o din ce in ce mai departe, pana cand a ajuns la Roma.

Luca spune ca, pe cand ucenicii erau adunati, li s-au alaturat si cei doi ucenici care Il intalnisera pe Domnul inviat, pe drumul spre Emaus. In timp ce ei discutau, li S-a aratat Isus.
6. Care au fost primele doua lucruri pe care le-a facut Isus pentru a mari credinta ucenicilor? Luca 24,36-53
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Sa observam, de asemenea, ca Isus nu S-a limitat la a le da dovezi fizice, pe care sa le poata vedea si simti. El i-a condus prin Scripturi, aratandu-le din Cuvantul lui Dumnezeu ca tot ce se intamplase cu El fusese profetizat.
7. Ce lectie ar trebui sa invatam din faptul ca Domnul Hristos a folosit Scripturile in aceasta imprejurare?
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Aici descoperim un principiu important: desigur ca experientele, manifestarile fizice si minunile isi au rolul lor si pot avea un impact major asupra oamenilor, oferindu-le acele dovezi de care au nevoie pentru a crede in Isus. In acelasi timp insa, Scripturile trebuie sa fie fundamentul credintei noastre. In afara de minuni, Isus le-a intarit credinta folosind Scripturile. El a folosit Scripturile pentru a confirma tot ce se intamplase cu El si tot ce le spusese El. Daca Insusi Isus a folosit Scripturile pentru a justifica tot ce facea, cu cat mai mult ar trebui sa facem noi acest lucru!

Cuvintele si actiunile Domnului Hristos sunt o mustrare puternica impotriva oricarei incercari de a slabi rolul esential si fundamental pe care il are Biblia in viata bisericii si in lucrarea noastra ca ucenici.

Exista, chiar si in biserica, atat de multi factori care actioneaza pentru a ne slabi credinţa. Care sunt unii dintre acestia si cum ne putem feri de orice idee sau atitudine care pune sub semnul intrebarii autoritatea Scripturilor?

Sa ne indreptam acum atentia catre un alt aspect al marii trimiteri misionare. In Marcu 16,15.16, Isus spune: „Duceti-va in toata lumea si propovaduiti Evanghelia la orice faptura. Cine va crede si se va boteza va fi mantuit, dar cine nu va crede va fi osandit”. Descoperim aici ca fundamentul acestei trimiteri este chemarea de a predica Evanghelia.
4. Pastrand in minte gandul acesta, citeste Apocalipsa 14,6. Cum ne ajuta aceste versete sa intelegem care este lucrarea noastra nu doar ca ucenici, ci si ca ucenici adventisti de ziua a saptea?
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Avand in vedere locul central pe care il ocupa predicarea Evangheliei in cadrul uceniciei si in formarea de noi ucenici, ne dam seama care este, de fapt, mesajul Evangheliei. In aceste versete din Marcu, Isus ne prezinta chiar Evanghelia – Credeti si veti fi mantuiti; respingeti adevarul si veti fi pierduti.
5. Compara ce spune Isus in Marcu 16,15.16 cu ceea ce spune in Ioan 3,14-19. Cum ne ajuta ceea ce scrie Ioan sa intelegem cuvintele lui Isus din Marcu?
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Cat de important este ca ucenicii sa fie bine intemeiati in Evanghelia pe care sunt chemati sa o predice! Din cauza pacatului, lumea era condamnata, dar Isus a luat aceasta condamnare intru totul asupra Sa. Prin El, orice om care crede in El este eliberat de condamnarea care vine prin pacat si, indiferent cat de pacatos este trecutul lui, prin harul nemarginit al lui Dumnezeu, omul este iertat si imbracat cu haina neprihanirii lui Isus.
Solia aceasta trebuie sa stea la temelia a tot ceea ce predicam lumii.

Intr-un studiu precedent, am analizat marea trimitere misionara, asa cum este ea prezentata in Matei 28,18-20. Reciteste pasajul si fii atent in special la elementele principale: poruncile si fagaduintele. Intreaba-te: „Eu ce rol indeplinesc in implinirea acestor cuvinte?”
2. Citeste Marcu 16,14-20 si compara cu Matei 28,18-20. Care elemente se gasesc intr-unul dintre pasaje si in celalalt nu?
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Dupa ce ai observat deosebirile, citeste din nou ambele relatari. Intre ele exista o armonie care nu poate trece neobservata. Mesajul de baza este acelasi.
3. Care este mesajul lui Isus pentru noi, asa cum il gasim in ambele relatari?
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
In ambele relatari ni se spune ca din partea ucenicilor exista o anumita indoiala, o anumita impietrire a inimii (Mat. 28,17). In relatarea lui Marcu, Isus i-a mustrat pentru aceasta indoiala. Cuvântul grecesc folosit aici poate fi tradus intr-un limbaj chiar mai aspru – „le-a reprosat”, „i-a acuzat” sau chiar „i-a ocarat”. Ideea era aceea ca, după atata timp petrecut cu El, dupa toate lucrurile extraordinare pe care le vazusera, unii dintre ei inca se luptau cu necredinta. Isus trebuia sa fie ferm cu ei.
Sa observam, de asemenea, ca de-abia dupa ce le-a mustrat aceasta impietrire a inimii, Isus le-a facut chemarea la misiune. Mantuitorul stia ca, pentru a reusi, ei aveau nevoie de o credinta puternica. In curand, aveau sa fie lipsiti de prezenta Sa fizica, pentru ca El urma sa fie „inaltat la cer” (Marcu 16,19). Tot ce aveau sa faca pentru El de atunci incolo aveau sa faca doar prin credinta.
Desi credinta este un dar, acest dar trebuie sa fie cultivat. Ce poti face, zi de zi, pentru a-ti cultiva, mentine si intari credinta?

1. Cum trebuie sa intelegem Matei 25,31-46, daca ne gandim la ucenicie si la lucrarea misionara personala?
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Acest pasaj face parte din cuvantarea tinuta de Isus pe Muntele Maslinilor, in timpul ultimei saptamani a lucrarii Sale din Iudeea – gasim aici unele dintre ultimele cuvinte adresate ucenicilor, inainte de patimile Sale.
Acest pasaj transmite un adevar legat de misiunea ucenicilor. Isus arata clar ca misiunea unui ucenic cuprinde lucrarea pentru cei saraci, cei bolnavi, cei ce trec prin suferinta si cei care sunt in inchisoare. Manifestarea cea mai inalta a uceniciei se descopera in modul in care ii tratam pe cei din jurul nostru care sunt in nevoie.
„In felul acesta, Hristos, aflat pe Muntele Maslinilor, le-a zugravit ucenicilor scena din ziua cea mare a judecatii. El a spus ca hotararea care se va lua atunci va depinde de un singur lucru. Cand popoarele vor fi adunate inaintea Lui, vor fi acolo numai doua clase si viitorul lor in vesnicie va fi hotarat de ceea ce au facut sau au neglijat sa faca pentru El, in persoana celor saraci si suferinzi.
In ziua aceea, in loc sa prezinte marea lucrare pe care El a facut-o, dandu-Si viata pentru mantuirea oamenilor, Hristos le va arata lucrarea plina de credinta pe care au facut-o ei pentru El.” – Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, pag. 637
Scriptura arata clar, in numeroase locuri, ca mantuirea nu se castiga prin faptele noastre, ci vine doar prin harul lui Dumnezeu. Si atunci, cum intelegem ce spune Isus in pasajul acesta? In timp ce cauti raspuns la aceasta intrebare, aminteste-ti ca un adevarat ucenic este cineva care s-a predat pe deplin lui Isus si care cere in dreptul lui „marea lucrare pe care El a facut-o, dandu-Şi viata pentru mantuirea oamenilor”. Cum ne ajuta acest important adevar sa intelegem mai bine ce spune Isus aici? In definitiv, care dintre noi am putea hrani suficient de multi oameni flamanzi sau imbraca suficient de multi oameni goi, incat sa castigam mantuirea?

Pentru studiul din aceasta saptamana, citeste: Mat. 25,31-46; Marcu 16,14-20; Luca 24,36-53; Ioan 3,14-19; Rom. 5,6-10; 1 Cor. 5,7; 15,3.4; Gal. 1,4; 1 Petru 2,22-25.

Sabat dupa-amiaza

Text de memorizat: „Si le-a zis: ’Asa este scris si asa trebuia sa patimeasca Hristos si sa invieze a treia zi dintre cei morti’.” (Luca 24,46)
O privire asupra studiului: Ce rol au faptele bune in viata acelora care sunt ucenici? Ce rol le-a acordat Isus Scripturilor, in explicarea vietii si a mortii Sale? Cat de importanta este Evanghelia in implinirea marii misiuni incredintate de Isus Bisericii Sale?
Adventisti fiind, intelegem ca, intr-o mare masura, rolul care ne revine in marea trimitere misionara este legat de soliile celor trei ingeri din Apocalipsa 14. In centrul acestor solii sta Evanghelia vesnica. Nu avem nimic sa le oferim oamenilor, daca nu le oferim, mai presus de orice altceva, maretul adevar al indreptatirii prin credinta.
„Multi mi-au scris si m-au intrebat daca solia indreptatirii prin credinta este solia celui de-al treilea inger, şi eu am raspuns: ’Este intr-adevar solia celui de-al treilea inger’.” (Ellen G. White, Review and Herald, 1 aprilie 1890).
Astfel, Ellen White afirma ca pentru misiunea noastra este esentiala proclamarea indreptatirii prin credinta, mareata veste buna ca mantuirea ne este oferita doar prin harul lui Dumnezeu, revarsat asupra pacatosilor lipsiti de orice merit, si nu prin faptele noastre.
In aceasta saptamana, vom privi Evanghelia in contextul marii trimiteri misionare.

Citeste Comentariul Biblic AZS, vol. 5, pag. 415-417, 426-441, 746-750; Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, cap. 35, 40, 45, 46, 83; Tragedia veacurilor, cap. 19.
„Desi era de mult timp alaturi de Invatatorul, Petru avea o conceptie foarte incorecta cu privire la Planul de Mantuire. El nu era dispus sa vada in lucrarea lui Hristos crucea, dar tocmai prin cruce urmau sa le fie date oamenilor muritori viata si speranta.” – Ellen G. White, Review and Herald, 7 aprilie 1891.
„Copiii lui Dumnezeu nu trebuie sa se lase stapaniti de sentimente si emotii. Atunci cand ei oscileaza intre speranta si teama, inima lui Hristos este ranita, pentru ca El le-a dat dovezi de neconfundat ale iubirii Lui. El vrea ca ei sa fie bine intemeiati, intariti si statornici in credinta cea mai sfanta. Vrea ca ei sa implineasca lucrarea pe care El le-a incredintat-o si atunci, inimile lor vor deveni in mainile Sale asemenea unor harpe, fiecare coarda inaltand armonii de lauda si de recunostinta la adresa Celui trimis de Dumnezeu ca sa ridice pacatele lumii.” – Ellen G. White, Marturii pentru pastori si slujitorii Evangheliei, pag. 518, 519

Intrebari pentru discutie

1. Care sunt cateva dintre lucrurile de care te temi? Cum poti invata sa invingi aceste temeri? Sunt acestea lucruri de care ar trebui, intr-adevar, sa te temi? Fii pregatit sa-ti prezinti raspunsul in cadrul grupei.
2. Cum este posibil sa devenim niste farisei sau saduchei moderni? De ce este mai usor decat am crede sa cadem in aceasta capcana? Cum se manifesta aceste atitudini in biserica de astazi? Care sunt pasii pe care ii parcurge cineva de la a fi ucenic la a deveni fariseu? Este mai usor de parcurs acest drum, decat cel de la fariseu la ucenic? Fii pregatit sa-ti prezinti gandurile in cadrul grupei.
3. Ce ai cataloga in biserica de astazi drept „aluatul saducheilor si al fariseilor”?
4. Discutati in grupa despre atitudinea omului citat in studiul de joi. In ce fel se manifesta si in noi, chiar crestini fiind, principiile care stau la baza acelei atitudini? Exista aspecte legate de credinta si de doctrinele noastre fata de care ne inchidem mintea si ochii, pentru ca, efectiv, nu vrem sa le credem? Este posibil sa nu fim in stare sa invatam lectiile pe care Domnul doreste sa le invatam, pentru ca nu vrem sa le invatam?

„As vrea ca ateismul sa fie adevarat si nu ma simt prea bine la gandul ca unii dintre cei mai inteligenti si mai bine informati oameni pe care îi cunosc au o credinta religioasa. Nu este numai faptul ca nu cred in Dumnezeu si ca, in mod firesc, sper ca am dreptate in convingerea mea; eu sper ca Dumnezeu nu exista! Nu vreau sa existe; nu vreau ca Universul sa fie astfel.” – Thomas Nagel, The Last Word (New York: Oxford University Press, 1977), pag. 130
8. Gandeste-te la citatul de mai sus. Ca ucenici, care ar trebui ss fie atitudinea noastra fata de cineva de felul acesta? Ce texte biblice iti vin in minte atunci cand te gandesti la aceasta persoana? Scrie aceste texte.
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Acum, ca ai scris textele, ia-ti timp sa meditezi la ele. Iese in evidenta o anumita tema? Sunt texte de compasiune, de condamnare, de amaraciune sau de pedeapsa? Sau iti transmit un alt mesaj? Ce iti spune acest raspuns cu privire la tine insuti?
O parte importanta a uceniciei este marturisirea. Pretutindeni in Evanghelii, Il descoperim pe Isus pregatindu-i pe ucenici pentru a-i conduce pe altii la mantuire. Unii oameni credeau destul de repede, altii pareau hotarati sa-L respinga pe Isus cu orice chip.
Fara indoiala ca si noi, ca ucenici ai Domnului Hristos, atunci cand dam marturie despre credinta noastra, venim in contact cu tot felul de oameni, inclusiv cu unii care vor avea aceeasi atitudine, poate nu la fel de deschis exprimata ca autorul citat mai sus.
Cum le raspundem unor astfel de oameni? Cu manie? Cu dragoste? Cu un simtamant al esecului personal? Cu toate la un loc sau cu niciuna dintre cele de mai sus?
Ce putem invata din viata si din invataturile lui Isus, care sa ne ajute, ca ucenici ai Sai, sa stim cum sa ne purtam cu aceia care sunt hotarati sa-si inchida inima si mintea fata de adevarul pe care li-l marturisim? Se incheie vreodata responsabilitatea noastra fata de ei? Daca da, unde?