Domnul mi Se arată de departe: „Te iubesc cu o iubire veșnică, de aceea îți păstrez bunătatea Mea!”
Ieremia 31:3
„Curând, la biserica mea se va ține un seminar despre depresie”, mi-a spus doctorul într-o zi la consultație. „Poate îți va fi de folos să participi. Iată un număr de telefon, dacă ai vrea să te înscrii.” Desigur, un seminar despre depresie îmi prindea bine, dar la o biserică? Ce știam eu despre biserică? Ei bine, știam câteva colinde de Crăciun, deși pentru mine nu aveau o mare semnificație. Ce îmi păsa mie de un bebeluș născut într-un staul? Totuși, aveam nevoie de ajutor împotriva depresiei, așa că m-am înscris.
În seara primei întâlniri, am mers cu mașina până la biserică de trei ori înainte de a intra. Deschiderea și prietenia oamenilor, inclusiv a pastorului, m-au surprins. În timp, pastorul a început să îmi vorbească și o femeie în mod special se așeza lângă mine, arătându-și interesul. Am început să îmi spun: Poate ar trebui să fac și eu parte din această biserică. În scurt timp, mi-am cumpărat o Biblie de la o librărie de la noi. Ajunsă acasă, m-am pus jos și mă uitam la ea. Acum ce urmează? Dar Dumnezeu era la cârmă. I-am spus pastorului și doctorului meu, prezbiter în biserică, faptul că eram interesată să mă alătur lor. Femeia care se așeza lângă mine (am aflat că era soția doctorului) m-a invitat la studii biblice. La finalul unui seminar, am fost întrebată: „Ne vedem și sâmbătă la biserică?”
Sâmbătă? Dar oamenii nu merg duminica la biserică? Ei, bine. Voi merge măcar o dată. Deși emoționată când am ajuns, curând m-am relaxat. Oamenii aceia prietenoși m-au întâmpinat cu atâta căldură, spunând: „Sabat fericit!”
Bine, ce este Sabatul? mă întrebam eu.
Curând, am aflat de ce acești oameni frecventează biserica sâmbăta – adică în Sabat. La al doilea seminar despre profeție, am analizat pliantul cu invitația la botez. În sufletul meu a apărut o convingere: Da, vreau să Îi dau inima mea lui Isus, Mântuitorul meu. La mijlocul lui iunie a sosit și Sabatul botezului, o zi frumoasă și însorită. În acea zi, în biserica noastră mai erau un alt grup de pe Insula Mackinac. Urma să fiu botezată în unul din marile lacuri din Michigan.
Eu, pastorul și doctorul meu am intrat în apele Lacului Huron. După câteva cuvinte, am fost botezată de către pastor. Nu am auzit îngeri cântând, dar inima mea cânta – căci Isus era acolo! Iar acum știu cine este Pruncul născut în staul: Mântuitorul meu personal, care va rămâne în inima mea pentru totdeauna.
