Onoarea lui Dumnezeu
„Pentruca porunca Legii să fie împlinită în noi, care trăim nu după îndemnurile firii pământeşti, ci după îndemnurile Duhului” Romani 8:4
De ce ne-ar înspăimînta posibilitatea biruinţei asupra păcatului? De ce ne-ar nelinişti ideea că Dumnezeu vrea să-Şi manifeste dreptatea prin poporul Său? Cuvântul dezvinovăţire este folosit adesea în legătură cu acest subiect. Unii se întreabă dacă există cu adevărat ceva ce noi putem face ca să-L dezvinovăţim pe Dumnezeu. Dar întrebarea capitală este de fapt aceasta: „Este Dumnezeu drept sau nu? Este Dumnezeu ceea ce pretinde că este sau nu? Este El în stare să împlinească ceea ce a promis sau nu?” Acestea sunt de fapt acuzaţiile pe care I le aduce Satana.
Motivul principal pentru care pe oameni îi irită şi îi sperie problema biruinţei asupra păcatului este că ei sunt încă stăpâniţi de ideea că destinul lor veşnic depinde de comportamentul lor. Aceasta îi conduce la pierderea asigurării mântuirii. Dacă noi am crede cu adevărat că soarta noastră veşnică este hotărâtă atâta vreme cât noi continuăm să acceptăm jertfa lui Hristos, nu am avea nici o problemă în a ne obişnui cu ideea biruinţei. Acest gând ar trebui să ne umple de bucurie! Numai legalistul, care într-un fel sau altul încă mai încearcă să se mântuiască singur, se mai poate teme când aude ce vrea Dumnezeu să realizeze cu poporul Său în ce priveşte biruinţa.
Ni se spune că „chipul lui Dumnezeu trebuie reprodus în om. Onoarea lui Dumnezeu şi onoarea lui Hristos sunt în joc în privinţa desăvârşirii de caracter a poporului Său.” Hristos Lumina Lumii, p. 671. Aceasta este o chestiune cheie în cadrul judecăţii lui Dumnezeu.
„Legea cere dreptate – o viaţă neprihănită, un caracter desăvârşit; dar omul nu are de unde să ofere aşa ceva. El nu poate satisface cerinţele Sfinte ale legii lui Dumnezeu. Dar Hristos, venind pe pământ ca om, a trăit o viaţă Sfântă, şi a manifestat un caracter desăvârşit. Şi El le oferă în dar oricui este dispus să le primească. Viaţa Sa stă în dreptul vieţii oricărui om. Astfel, ei primesc iertare pentru păcatele săvîrşite în trecut.” Luaţi seama la ce urmează: „Mai mult decât atât, Hristos implantează în om atributele lui Dumnezeu. El zideşte caracterul omului după asemănarea caracterului divin, o ţesătură nobilă de tărie şi frumuseţe spirituală. Astfel neprihănirea legii este împlinită în cel ce crede în Hristos. Dumnezeu poate fi drept şi totuşi să socotească neprihănit pe cel ce crede în Isus (Romani 3,26). Hristos Lumina Lumii, pagina 762.
Gândul de dimineață a fost preluat de pe devotionale.ro.
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO