„Căci, dacă vei tăcea acum, ajutorul şi izbăvirea vor veni din altă parte pentru iudei, şi tu şi casa tatălui tău veţi pieri. Şi cine ştie dacă nu pentru o vreme ca aceasta ai ajuns la împărăţie?”
(Estera 4:14)
Estera a îndeplinit o misiune specială şi periculoasă, la nivel înalt, chiar în inima Imperiului Persan. Misiunea ei s-a caracterizat printr-o serie de contraste izbitoare. Dintr-o fată orfană, aparţinând unei minorităţi etnice şi religioase dispreţuite, care-şi ducea viaţa pe teritoriul superputerii din vremea aceea, a devenit soţia împăratului persan. Aceasta nu este o poveste de tipul „din zdrenţe la bogăţie”, ci este viaţa unei fete care a fost scoasă din anonimat şi pregătită de Dumnezeu să împlinească o misiune cu totul deosebită şi riscantă, care a fost pusă în situaţia de a face o dezvăluire completă şi primejdioasă cu privire la etnia şi credinţa ei.
Susţinută de vărul ei, Mardoheu, care i-a fost şi tată adoptiv, a dat o mărturie îndrăzneaţă la curtea regală persană, care era măcinată de intrigi, şi le-a adus evreilor salvare, schimbându-le statutul social. Ca urmare a credincioşiei ei, cunoaşterea adevăratului Dumnezeu s-a răspândit şi mai mult printre stăpânii lor păgâni. Deşi nu este o relatare misionară tipică, istorisirea despre Estera şi Mardoheu ne oferă câteva principii interesante care ne pot ajuta să înţelegem ce înseamnă să dai mărturie în circumstanţe deosebite.
Lasă un răspuns