Făgăduinţa

razva·21.09.2014·8 comentariu
Studiul XIII – Trimestrul III

Duminică , 21 septembrie 2014

 

După cina de la ultimul Paşte, Domnul Isus le-a spus ucenicilor că avea să Se ducă într-un loc unde ei nu puteau veni (Ioan 13:33). Gândul despărţirii de El a umplut de tristeţe şi de teamă inimile ucenicilor. Apostolul Petru L-a întrebat: „Doamne, unde Te duci?… De ce nu pot veni după Tine acum?” (Ioan 13:36,37). Învăţătorul a înţeles dorinţa lor şi i-a asigurat că despărţirea de El era doar temporară.

Ioan 13

33.Copilaşilor, mai sunt puţin cu voi. Mă veţi căuta, şi, cum am spus iudeilor că unde Mă duc Eu, ei nu pot veni, tot aşa vă spun şi vouă acum.

1. Citeşte făgăduinţele Domnului Hristos din Ioan 14:1-3. Însuşeşte-ţi personal aceste făgăduinţe. De ce ar trebui să le păstrezi ca pe o comoară în suflet?

Ioan 14

1. Să nu vi se tulbure inima. Aveţi credinţă în Dumnezeu şi aveţi credinţă în Mine.
2. În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc.
3. Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi.

Domnul nostru Şi-a luat în mod solemn angajamentul de a Se întoarce. În greacă, promisiunea „Mă voi întoarce” este la timpul prezent, „Mă întorc”, subliniind certitudinea ei.

Domnul Isus ne-a asigurat că întoarcerea Sa este sigură. El nu a spus: „S-ar putea să Mă întorc”, ci: „Mă voi întoarce”. De fiecare dată când a abordat acest subiect, a vorbit despre el în termeni siguri.

Noi, oamenii, facem uneori promisiuni pe care mai târziu ne dăm seama că nu le putem respecta, oricât ne-am strădui şi oricât de bine intenţionaţi am fi. Însă la Domnul nu este aşa. El a dovedit de multe ori că Îşi împlineşte cuvântul dat.

De pildă, referitor la întruparea Sa, Domnul a anunţat prin David: „Iată-Mă că vin!” (Psalmii 40:7) şi Şi-a împlinit făgăduinţa (Evrei 10:5-7). Realitatea primei Sale veniri sporeşte semnificativ certitudinea celei de-a doua veniri.

Evrei 10

5. De aceea, când intră în lume, El zice: „Tu n-ai voit nici jertfă, nici prinos; ci Mi-ai pregătit un trup;
6. n-ai primit nici arderi de tot, nici jertfe pentru păcat.
7. Atunci am zis: „Iată-Mă (în sulul cărţii este scris despre Mine), vin să fac voia Ta, Dumnezeule!”

De asemenea, în timpul lucrării Sale pe pământ, Domnul Isus i-a promis lui Iair: „Nu te teme, crede numai şi va fi tămăduită” (Luca 8:50) şi fiica lui a revenit la viaţă, după ce murise din cauza unei boli. La fel, Domnul a spus că va ieşi din mormânt a treia zi de la moartea Sa şi S-a ţinut de cuvânt. Le-a promis ucenicilor Duhul Sfânt şi L-a trimis exact la timp. Dacă El Şi-a onorat promisiunile în trecut, chiar şi pe acelea care omeneşte păreau imposibil de împlinit, putem avea certitudinea că El va împlini şi făgăduinţa de a reveni.

Cum poţi păstra vie în sufletul tău speranţa revenirii Domnului Isus?

*

*****

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL III

Amos 9

 
1. Am văzut pe Domnul stând pe altar. Şi a zis: „Loveşte pragul de sus al porţii, ca să se cutremure uşorii, şi sfărâmă-i peste capetele lor ale tuturor. Rămăşiţa lor însă o voi pierde cu sabia, aşa că niciunul din ei nu va putea să scape fugind şi niciunul din cei ce vor scăpa nu va scăpa.
2. De ar pătrunde chiar până în Locuinţa morţilor, şi de acolo îi va smulge mâna Mea; de s-ar sui chiar în ceruri, şi de acolo îi voi coborî.
3. De s-ar ascunde chiar pe vârful Carmelului, şi acolo îi voi căuta şi-i voi lua; de s-ar ascunde de privirile Mele chiar în fundul mării, şi acolo voi porunci şarpelui să-i muşte.
4. De ar merge în robie chiar înaintea vrăjmaşilor lor, şi acolo voi porunci sabiei să-i piardă; voi pune astfel ochii pe ei ca să le fac rău, nu bine.”
5. Domnul Dumnezeul oştirilor atinge pământul, şi se topeşte, şi toţi locuitorii lui jelesc. Se înalţă ca râul Nil şi se coboară ca râul Egiptului.
6. El Şi-a zidit cămara în ceruri, Şi-a întemeiat bolta deasupra pământului; cheamă apele mării şi le varsă pe faţa pământului. Domnul este numele Lui!
7. „Nu sunteţi voi oare pentru Mine ca şi copiii etiopienilor, copii ai lui Israel? – zice Domnul. N-am scos Eu pe Israel din ţara Egiptului, ca şi pe filisteni din Caftor şi pe sirieni din Chir?
8. Iată, Domnul Dumnezeu are ochii pironiţi peste împărăţia aceasta vinovată, ca s-o nimicesc de pe faţa pământului; totuşi nu voi nimici de tot casa lui Iacov, zice Domnul.
9. Căci iată, voi porunci şi voi vântura casa lui Israel între toate neamurile, cum se vântură cu ciurul, fără să cadă un singur bob la pământ!
10. Toţi păcătoşii poporului Meu vor muri de sabie, cei ce zic: „Nu ne va ajunge nenorocirea şi nu va veni peste noi.”
11. În vremea aceea voi ridica din căderea lui cortul lui David, îi voi drege spărturile, îi voi ridica dărâmăturile şi-l voi zidi iarăşi cum era odinioară,
12. ca să stăpânească rămăşiţa Edomului şi toate neamurile peste care a fost chemat Numele Meu, zice Domnul care va împlini aceste lucruri.
13. Iată, vin zile, zice Domnul, când plugarul va ajunge pe secerător şi cel ce calcă strugurii, pe cel ce împrăştie sămânţa, când mustul va picura din munţi şi va curge de pe toate dealurile.
14. Voi aduce înapoi pe prinşii de război ai poporului Meu, Israel; ei vor zidi iarăşi cetăţile pustiite şi le vor locui, vor sădi vii şi le vor bea vinul, vor face grădini şi le vor mânca roadele.
15. Îi voi sădi în ţara lor, şi nu vor mai fi smulşi din ţara pe care le-am dat-o, zice Domnul Dumnezeul tău!”
 

razva

Postări conexe

1 comentariu

  • serpasul Domnului
    Acum 11 ani Răspunde

    un lucru pe care trebuie urgent sa-l afle toti advetistii.

    pana nu se va implinii TAINA LUI DUMNEZEU SI ANUME, HRISTOS IN VOI, IN NOI, nu va exista venire pe norii cerului,

    meditati profund la aceste lucruri, acesta este motivul intarzierii lui ISUS SI ACESTA VA RAMANE PE TOT RESTUL TIMPUL MOTIVUL.Hristos in noi, inseamna, ca trebuie sa fim facuti partasi cu natura divina.Biserica trebuie sa fie continuarea intruparii lui Hristos, spunea Ellen W.CUM?EXAT ASA CUM S-A INTAMPLAT CU ISUS SA SE INTAMPLE SI CU RAMASITA , ADICA?asa cum Tatal locuia in Isus prin D.SF. tot asa si cu ramasita se va intampla

  • serpasul Domnului
    Acum 11 ani Răspunde

    „Am impresia că ceea ce facem noi, de mii de ani, este să căutăm rețete pentru înnobilarea lutului. Dacă lucește mai bine, dacă are forma mai frumoasă, dacă este pictat mai frumos și așezat într-un cadru mai potrivit, avem impresia că are valoare mai mare.

    „Nu cumva ceea ce facem noi este să pregătim o expoziție de vase de lut? Vase de lut goale. Probabil cu același lucru se ocupau și fariseii, și de aceea Domnul le reproșează acest lucru: Matei 23:25-28 – Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici! Pentru că voi curățiți partea de afară a paharului și a blidului, dar înăuntru sunt pline de răpire și de necumpătare. Fariseu orb! Curăță întâi partea dinlăuntru a paharului și a blidului, pentru ca și partea de afară să fie curată. Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici! Pentru că voi sunteți ca mormintele văruite, care, pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinlăuntru sunt pline de oasele morților și de orice fel de necurățenie. Tot așa voi, pe dinafară vă arătați neprihăniți oamenilor, dar pe dinlăuntru sunteți plini de fățărnicie și de fărădelege.

  • ion
    Acum 11 ani Răspunde

    Dupa cate am studiat se pare ca locasul este caracterul nou al omului schimbat .Nu pot gandi ca Domnul intarzie venirea ocupat fiin sa cldeasca lucruri materiale dupa cum ar putea gandii unii…

  • Marian
    Acum 11 ani Răspunde

    De la Tine Doamne am invatat sa iubim,la Tine am vazut cum se comporta dragostea in forma omeneasca,Iti multumim ca ne iubesti,slava Tie pentru totdeauna!

  • cristian
    Acum 11 ani Răspunde

    Adresându-li-Se prin cuvântul plin de iubire: „Copilaşilor“, le-a zis: „Mai sunt puţin cu voi. Mă veţi căuta, şi cum am spus iudeilor că, unde Mă duc Eu, ei nu pot veni, tot aşa vă spun şi vouă acum“. Ucenicii nu s-au bucurat când au auzit aceasta. Teama a pus stăpânire pe ei. Ei s-au strâns lângă Mântuitorul. Stăpânul şi Domnul lor, iubitul lor Învăţător şi Prieten, le era mai scump decât viaţa. La El căutaseră ajutor în toate necazurile lor şi mângâiere în întristările şi descurajările lor. Acum avea să-i lase o grupă singuratică şi neajutorată. Presimţirile care le umpleau inimile erau întunecate. Dar cuvintele adresate lor de către Mântuitorul erau pline de nădejde. El ştia că urmau să fie asaltaţi de vrăjmaşul şi că viclenia lui Satana are cel mai mare succes împotriva celor apăsaţi de greutăţi. De aceea le-a îndreptat atenţia de la „lucrurile care se văd“, la „cele ce nu se văd“ (2 Cor. 4, 18). El le-a îndreptat gândurile de la exilul pământesc către căminul ceresc. „Să nu vi se tulbure inima“, a zis El. „Aveţi credinţă în Dumnezeu şi aveţi credinţă în Mine. În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc . Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc , Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu să fiţi şi voi. Ştiţi unde Mă duc, şi ştiţi calea într-acolo.“ În lume am venit pentru binele vostru. Lucrez acum pentru voi. Chiar dacă plec de aici, tot pentru binele vostru voi lucra, cu toată sârguinţa. Am venit în lume ca să Mă descopăr vouă, pentru ca voi să credeţi. Mă duc la Tatăl ca să conlucrez cu El în favoarea voastră. Scopul plecării lui Hristos era altul decât acela de care se temeau ucenicii. Aceasta nu însemna o despărţire pentru totdeauna. El Se ducea să pregătească un loc pentru ei, ca să vină iarăşi şi să-i primească la Sine. În timp ce clădea locaşuri pentru ei, aceştia urmau să îşi dezvolte caractere asemănătoare celui ceresc. Ucenicii erau încă nedumeriţi. Toma, frământat mereu de îndoieli, a zis: „Doamne, nu ştim unde Te duci; cum putem să ştim calea într-acolo?“ Isus i-a zis: „Eu sunt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine. Dacă M-aţi fi cunoscut pe Mine, aţi fi cunoscut şi pe Tatăl Meu. Şi de acum încolo Îl veţi cunoaşte: şi L-aţi şi văzut“. Nu sunt multe căi către cer. Nu se poate ca fiecare să-şi aleagă drumul său. Hristos zice: „Eu sunt calea… Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine“. Chiar de atunci de când s-a predicat întâi Evanghelia, când în Eden s-a declarat că sămânţa femeii va sfărâma capul şarpelui, Hristos a fost înălţat ca fiind calea, adevărul şi viaţa. El a fost calea pe când trăia Adam, când Abel I-a înfăţişat lui Dumnezeu sângele mielului înjunghiat, care reprezenta sângele Mântuitorului. Hristos a fost calea prin care au fost mântuiţi patriarhii şi profeţii. El este singura cale pe care putem ajunge la Dumnezeu.

  • Sorin
    Acum 11 ani Răspunde

    Cand Domnul Isus a spus:
    “Eu ma duc sa va pregatesc un loc; si dupa ce ma voi duce si va voi pregati un loc, ma voi intoarce si va voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, sa fiti si voi”!
    La ce loc S-a referit? Stim ca pana la urma, dupa ce pacatosii, Satana si moartea vor fi nimicite, atunci cei mantuiti vor locui pe noul pamant care va fi reanoit. Asadar, despre ce loc vorbeste Domnul cand spune ca merge sa ne pregateasca un loc?

  • Ilie Cristian
    Acum 11 ani Răspunde

    „Să nu vi se tulbure inima. Aveţi credinţă în Dumnezeu şi aveţi credinţă în Mine. În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi”. Daca privim relevanta minunata a acestor cuvinte din perspectiva marii lupte, pe care noi o cunoastem, putem extrage pentru inima noastra puterea valorii credintei si iubirii, care nu-si au echivalenta in lumea de pana acum. Pavel spunea: „Da, mie, care sunt cel mai neînsemnat dintre toţi sfinţii, mi-a fost dat harul acesta să vestesc Neamurilor bogăţiile nepătrunse ale lui Hristos, şi să pun în lumină înaintea tuturor care este isprăvnicia acestei taine, ascunse din veacuri în Dumnezeu, care a făcut toate lucrurile; pentru ca domniile şi stăpânirile din locurile cereşti să cunoască azi, prin Biserică, înţelepciunea nespus de felurită a lui Dumnezeu, după planul veşnic, pe care l-a făcut în Hristos Isus, Domnul nostru” (Ef.3:8-11). Prin cuvintele lui, Scripturile inspirate, care reprezinta Cuvantul sacru al lui Dumnezeu, declara ca „domniile si stapanirile din locurile ceresti” insesi, ajung sa cunoasca „azi”, in prezentul acestei vremelnice experiente in contextul prezentei pacatului, „prin Biserica”, prin luptele „poporului sfant”, „intelepciunea nespus de felurita a lui Dumnezeu”, „dupa planul vesnic, pe care l-a facut in Hristos Isus”, „Domnul nostru”!
    „El a fost cunoscut mai inainte de intemeierea lumii si a fost aratat la sfarsitul vremurilor pentru voi” (1Pet.1:20). Insasi crearea acestei lumi a fost un raspuns la problema pacatului al carui promotor era deja fostul heruvim acoperitor, Garantul supravietuirii sau rascumpararii ei fiind Hristos, indiferent cum avea sa ‘evolueze’ aceasta lume prin contactul cu ‘emanciparea’ de sub dominatia Legii lui Dumnezeu”. Harul acoperitor si salvator al iubirii divine s-a revelat intuitiv si progresiv, pana cand intruparea Celui ‘Minunat’ ca Fiu al omului a facut deplin posibil ca „noi toti” sa primim „din plinatatea Lui si har peste har”. Cei care si-au deschis usa inimii in fata harului Sau, chiar neindeajuns inteles in importanta sa la inceput, si-au creat astfel premizele pentru a putea sesiza importanta sacra a „plinatatii” „dragostei adevarului”, si „portile locuintei mortilor” nu-i vor mai putea insela si birui nicicand. Tuturor acestora Isus le spune in aceeasi masura, caci toti sunt ‘ucenici’ ai iubirii Sale: „Eu ma duc sa va pregatesc un loc; si dupa ce ma voi duce si va voi pregati un loc, ma voi intoarce si va voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, sa fiti si voi”! (si mai sunt atat de multe de spus!…)

  • Francisc Nagy
    Acum 11 ani Răspunde

    -deci,nici macar ucenicii nu sant in locul pregatit pentru cei mantuiti pana cand Domnul Isus nu vine sa-i ia cu El ! inca o dovada ca cei drepti,fie trecuti la odihna,fie gasiti in viata,la revenirea Domnului,impreuna vor fi rapiti.

Răspunde-i lui Francisc Nagy (anulează răspunsul)