Un abur

 

Studiul IX – Trimestrul IV

Miercuri , 26 noiembrie 2014

 

 

6. Citeşte Iacov 4:14. Ce idee ne este transmisă aici?

Iacov 4

14. şi nu ştiţi ce va aduce ziua de mâine! Căci ce este viaţa voastră? Nu sunteţi decât un abur, care se arată puţintel, şi apoi piere.

Viaţa este fragilă. Fiecare respiraţie este un dar. Iacov 4:14 utili­zează un cuvânt grecesc foarte rar (atmis), tradus în versiunea în limba română cu „abur”. La fel ca echivalentul său ebraic hebel („răsuflare”, „abur”), care apare de 38 de ori în Eclesiastul şi este redat prin termenul „deşertăciune”, el subliniază efemeritatea existenţei noastre. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, viaţa parcă trece şi mai iute. Când a ajuns la bătrâneţe, evanghelistul Billy Graham spunea: „Nici nu mi-am dat seama când a trecut viaţa.” Vremelnicia vieţii ne vorbeşte despre iminenţa morţii. Ne desparte de ea numai o bătaie de inimă. Oricând ne-am putea trezi faţă în faţă cu ea, dintr-un număr nesfârşit de cauze. Cât de mare dreptate are Iacov când spune: „Şi nu ştiţi ce va aduce ziua de mâine!” (4:14). Noi nu ştim dacă mâine vom mai trăi sau nu.

„Nu voi stărui aici asupra scurtimii şi nesiguranţei vieţii, dar există un pericol teribil, un pericol care nu e suficient înţeles, şi anume acela al amânării supunerii faţă de glasul stăruitor al Duhului Sfânt al lui Dumnezeu, acela al alegerii de a trăi în păcat, pentru că, de fapt, aceasta înseamnă amânarea.” – Ellen G. White, Calea către Hristos, p. 32

7. Citeşte Eclesiastul 2:15-19; 4:4; 5:10; 9:11,12. Ce completări aduc aceste texte la ideea transmisă de Iacov?

Eclesiastul 2

15. Şi am zis în inima mea: „Dacă şi eu voi avea aceeaşi soartă ca nebunul, atunci pentru ce am fost mai înţelept?” Şi am zis în inima mea: „Şi aceasta este o deşertăciune.”

16. Căci pomenirea înţeleptului nu este mai veşnică decât a nebunului: chiar în zilele următoare totul este uitat. Şi apoi şi înţeleptul moare, şi nebunul!

17. Atunci am urât viaţa, căci nu mi-a plăcut ce se face sub soare: totul este deşertăciune şi goană după vânt.

18. Mi-am urât până şi toată munca pe care am făcut-o sub soare, muncă pe care o las omului care vine după mine, ca să se bucure de ea.

19. Şi cine ştie dacă va fi înţelept sau nebun? Şi totuşi el va fi stăpân pe toată munca mea pe care am agonisit-o cu trudă şi înţelepciune sub soare. Şi aceasta este o deşertăciune.

Eclesiastul 4

4. Am mai văzut că orice muncă şi orice iscusinţă la lucru îşi are temeiul numai în pizma unuia asupra altuia. Şi aceasta este o deşertăciune şi goană după vânt.

Eclasiastul 5

10. Cine iubeşte argintul nu se satură niciodată de argint, şi cine iubeşte bogăţia multă nu trage folos din ea. Şi aceasta este o deşertăciune!

Eclesiastul 9

11. Am mai văzut apoi sub soare că nu cei iuţi aleargă, că nu cei viteji câştigă războiul, că nu cei înţelepţi câştigă pâinea, nici cei pricepuţi, bogăţia, nici cei învăţaţi, bunăvoinţa, ci toate atârnă de vreme şi de împrejurări.

12. Căci omul nu-şi cunoaşte nici măcar ceasul, întocmai ca peştii prinşi în mreaja nimicitoare şi ca păsările prinse în laţ; ca şi ei sunt prinşi şi fiii oamenilor în vremea nenorocirii, când vine fără veste nenorocirea peste ei.

Suntem martori în viaţa aceasta la atâta nedreptate, la atâta părtinire, la atâtea lucruri lipsite de sens! De aceea tânjim cu toţii după viaţa veşnică pe care ne-a promis-o Domnul Isus. Dacă nu am avea această făgăduinţă, am fi doar un abur care dispare fără urmă, pentru totdeauna.

În ce măsură eşti prizonierul acestei lumi? Ce poţi face pentru a nu uita cât de trecătoare este viaţa?

*

*****

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL IV

Matei 24

 

1. La ieşirea din Templu, pe când mergea Isus, ucenicii Lui s-au apropiat de El ca să-I arate clădirile Templului.

2. Dar Isus le-a zis: „Vedeţi voi toate aceste lucruri? Adevărat vă spun că nu va rămâne aici piatră pe piatră care să nu fie dărâmată.”

3. El a şezut jos pe Muntele Măslinilor. Şi ucenicii Lui au venit la El la o parte şi I-au zis: „Spune-ne, când se vor întâmpla aceste lucruri? Şi care va fi semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului acestuia?”

4. Drept răspuns, Isus le-a zis: „Băgaţi de seamă să nu vă înşele cineva.

5. Fiindcă vor veni mulţi în Numele Meu şi vor zice: „Eu sunt Hristosul!” Şi vor înşela pe mulţi.

6. Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie: vedeţi să nu vă înspăimântaţi, căci toate aceste lucruri trebuie să se întâmple. Dar sfârşitul tot nu va fi atunci.

7. Un neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărăţie împotriva altei împărăţii; şi, pe alocuri, vor fi cutremure de pământ, foamete şi ciume.

8. Dar toate aceste lucruri nu vor fi decât începutul durerilor.

9. Atunci vă vor da să fiţi chinuiţi şi vă vor omorî; şi veţi fi urâţi de toate neamurile pentru Numele Meu.

10. Atunci mulţi vor cădea, se vor vinde unii pe alţii şi se vor urî unii pe alţii.

11. Se vor scula mulţi proroci mincinoşi şi vor înşela pe mulţi.

12. Şi, din pricina înmulţirii fărădelegii, dragostea celor mai mulţi se va răci.

13. Dar cine va răbda până la sfârşit va fi mântuit.

14. Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârşitul.

15. De aceea, când veţi vedea „urâciunea pustiirii”, despre care a vorbit prorocul Daniel, „aşezată în Locul Sfânt” – cine citeşte să înţeleagă! –

16. atunci, cei ce vor fi în Iudeea să fugă la munţi;

17. cine va fi pe acoperişul casei să nu se coboare să-şi ia lucrurile din casă;

18. şi cine va fi la câmp să nu se întoarcă să-şi ia haina.

19. Vai de femeile care vor fi însărcinate şi de cele ce vor da ţâţă în zilele acelea!

20. Rugaţi-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într-o zi de Sabat.

21. Pentru că atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum şi nici nu va mai fi.

22. Şi dacă zilele acelea n-ar fi fost scurtate, nimeni n-ar scăpa; dar, din pricina celor aleşi, zilele acelea vor fi scurtate.

23. Atunci dacă vă va spune cineva: „Iată, Hristosul este aici sau acolo”, să nu-l credeţi.

24. Căci se vor scula hristoşi mincinoşi şi proroci mincinoşi; vor face semne mari şi minuni, până acolo încât să înşele, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi.

25. Iată că v-am spus mai dinainte.

26. Deci dacă vă vor zice: „Iată-L în pustiu”, să nu vă duceţi acolo! „Iată-L în odăiţe ascunse”, să nu credeţi.

27. Căci, cum iese fulgerul de la răsărit şi se vede până la apus, aşa va fi şi venirea Fiului omului.

28. Oriunde va fi stârvul, acolo se vor aduna vulturii.

29. Îndată după acele zile de necaz „soarele se va întuneca, luna nu-şi va mai da lumina ei, stelele vor cădea din cer, şi puterile cerurilor vor fi clătinate.”

30. Atunci se va arăta în cer semnul Fiului omului, toate seminţiile pământului se vor boci şi vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere şi cu o mare slavă.

31. El va trimite pe îngerii Săi cu trâmbiţa răsunătoare, şi vor aduna pe aleşii Lui din cele patru vânturi, de la o margine a cerurilor până la cealaltă.

32. De la smochin învăţaţi pilda lui: când îi frăgezeşte şi înfrunzeşte mlădiţa, ştiţi că vara este aproape.

33. Tot aşa, şi voi, când veţi vedea toate aceste lucruri, să ştiţi că Fiul omului este aproape, este chiar la uşi.

34. Adevărat vă spun că nu va trece neamul acesta, până se vor întâmpla toate aceste lucruri.

35. Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.

36. Despre ziua aceea şi despre ceasul acela, nu ştie nimeni: nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.

37. Cum s-a întâmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întâmpla şi la venirea Fiului omului.

38. În adevăr, cum era în zilele dinainte de potop, când mâncau şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie,

39. şi n-au ştiut nimic, până când a venit potopul şi i-a luat pe toţi, tot aşa va fi şi la venirea Fiului omului.

40. Atunci, din doi bărbaţi care vor fi la câmp, unul va
fi luat, şi altul va fi lăsat.

41. Din două femei care vor măcina la moară, una va fi luată, şi alta va fi lăsată.

42. Vegheaţi, dar, pentru că nu ştiţi în ce zi va veni Domnul vostru.

43. Să ştiţi că, dacă ar şti stăpânul casei la ce strajă din noapte va veni hoţul, ar veghea şi n-ar lăsa să-i spargă casa.

44. De aceea, şi voi fiţi gata; căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi.

45. Care este deci robul credincios şi înţelept pe care l-a pus stăpânul său peste ceata slugilor sale, ca să le dea hrana la vremea hotărâtă?

46. Ferice de robul acela pe care stăpânul său, la venirea lui, îl va găsi făcând aşa!

47. Adevărat vă spun că îl va pune peste toate averile sale.

48. Dar dacă este un rob rău, care zice în inima lui: „Stăpânul meu zăboveşte să vină!”

49. Dacă va începe să bată pe tovarăşii lui de slujbă şi să mănânce şi să bea cu beţivii,

50. stăpânul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se aşteaptă şi în ceasul pe care nu-l ştie,

51. îl va tăia în două, şi soarta lui va fi soarta făţarnicilor; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO