„Faceţi ucenici”
Studiul IX – Trimestrul III
Miercuri , 27 august 2014
După Înviere, ucenicii s-au întors în Galileea, „unde le poruncise Isus să meargă” (Matei 28:16). Alături de cei unsprezece, mai erau peste cinci sute de fraţi ,, După aceea S-a arătat la peste cinci sute de fraţi deodată, dintre care cei mai mulţi sunt încă în viaţă, iar unii au adormit.” (1 Corinteni 15:6). Domnul li S-a arătat şi le-a spus: „Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ” (Matei 28:18). Autoritatea Sa nu mai era limitată, ca în timpul lucrării Sale pe pământ, ci se extindea asupra întregului univers, ca înainte de întrupare. Prin această autoritate, El le încredinţează urmaşilor Săi o misiune.
Potrivit relatării lui Matei, Domnul a folosit patru verbe pentru a descrie această misiune: „duceţi-vă”, „faceţi (ucenici)”, „botezând” şi „învăţaţi”. În limba greacă, singurul verb la modul imperativ din acest verset este „faceţi (ucenici)”, iar celelalte trei sunt la modul participiu, ceea ce înseamnă că accentul principal cade pe acesta, iar celelalte trei descriu acţiuni secundare, dependente de el.
4. Ce rol au aceste trei acţiuni („a se duce”, „a boteza” şi „a învăţa”) în împlinirea poruncii de a face ucenici? Matei 28:19,20
Matei 28
19. Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. 20. Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului.” Amin.Marea Trimitere arată că formarea de ucenici constă din trei activităţi concrete, care se completează reciproc: acţiunea de a merge din loc în loc, până la acoperirea întregii lumi, acţiunea de a aduce la cunoştinţa oamenilor toate învăţăturile Domnului Isus şi acţiunea de a-i boteza pe cei care Îl acceptă ca Mântuitor şi sunt dispuşi să respecte toate poruncile Sale.
Un botez ne aduce multă bucurie, dar nu înseamnă că lucrarea noastră s-a terminat, ci s-a încheiat doar o parte a procesului de formare a ucenicilor. Noi avem misiunea de a le adresa oamenilor invitaţia de a-L urma pe Domnul, ceea ce, în mod practic, înseamnă să creadă în El, să asculte învăţăturile Sale, să adopte modul Său de viaţă şi să-i invite, la rândul lor, pe alţii să devină ucenici.
Cuvântul „tot” sintetizează întregul mesaj al acestui pasaj: Fiindcă Isus are „toată puterea”, noi trebuie să mergem la „toate neamurile” şi trebuie să-i învăţăm să păzească „tot” ce ne ne-a poruncit El, cu asigurarea că El este cu noi „în toate zilele”, până la sfârşitul veacului.
Ce activităţi concrete desfăşurate în biserica ta au ca scop formarea de ucenici? Ce altceva mai poate fi făcut în acest sens? Cu ce daruri şi talente personale poţi contribui la împlinirea Marii Trimiteri?
*
*****
STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL III
Osea 1
1. Cuvântul Domnului spus lui Osea, fiul lui Beeri, pe vremea lui Ozia, Iotam, Ahaz, Ezechia, împăraţii lui Iuda, şi pe vremea lui Ieroboam, fiul lui Ioas, împăratul lui Israel. 2. Întâia dată când a vorbit Domnul către Osea, Domnul a zis lui Osea: „Du-te şi ia-ţi o nevastă curvă şi copii din curvie; căci ţara a săvârşit o mare curvie, părăsind pe Domnul!” 3. El s-a dus şi a luat pe Gomera, fiica lui Diblaim. Ea a zămislit şi i-a născut un fiu. 4. Şi Domnul i-a zis: „Pune-i numele Izreel; căci, peste puţină vreme, voi pedepsi casa lui Iehu pentru sângele vărsat la Izreel şi voi pune capăt domniei lui peste casa lui Israel. 5. În ziua aceea, voi sfărâma arcul lui Israel în valea Izreel.” 6. Ea a zămislit din nou şi a născut o fată. Şi Domnul a zis lui Osea: „Pune-i numele Lo-Ruhama căci nu voi mai avea milă de casa lui Israel, n-o voi mai ierta! 7. Dar voi avea milă de casa lui Iuda şi-i voi izbăvi prin Domnul Dumnezeul lor; dar nu-i voi izbăvi nici prin arc, nici prin sabie, nici prin lupte, nici prin cai, nici prin călăreţi.” 8. Ea a înţărcat pe Lo-Ruhama; apoi iar a zămislit şi a născut un fiu. 9. Şi Domnul a zis: „Pune-i numele Lo-Ami căci voi nu sunteţi poporul Meu, şi Eu nu voi fi Dumnezeul vostru. 10. Totuşi numărul copiilor lui Israel va fi ca nisipul mării care nu se poate nici măsura, nici număra; şi de unde li se zicea: „Nu sunteţi poporul Meu”, li se va zice: „Copiii Dumnezeului celui Viu”! 11. Atunci copiii lui Iuda şi copiii lui Israel se vor strânge la un loc, îşi vor pune o singură căpetenie şi vor ieşi din ţară; căci mare va fi ziua lui Izreel. Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
„Cuvântul „tot” sintetizează întregul mesaj al acestui pasaj: Fiindcă Isus are „toată puterea”, noi trebuie să mergem la „toate neamurile” şi trebuie să-i învăţăm să păzească „tot” ce ne ne-a poruncit El, cu asigurarea că El este cu noi „în toate zilele”, până la sfârşitul veacului”. Acest foarte interesant pasaj al lectiunii mie imi sugereaza un anume cuvant- „plinatate”- si un anumit verset biblic- „si noi toti am primit din plinatatea Lui, si har peste har”- care „plinatate” si „har” avem privilegiul de a le oferi si noi, personal, dar totodata imputerniciti „in numele Domnului”, ‘deplinatatii’ existente a acestei lumi. Cat de important si plin de frumusete si noblete „jug” si „sarcina”!
„Ce activităţi concrete desfăşurate în biserica ta au ca scop formarea de ucenici?”
Niciuna!
Biserica mea e un fel de junglă care trăiește după principiul „care pe care”.
Fie-mi iertat prea’plin’-ul ce ‘da pe de-asupra’. Mi se pare nedrept, nepotrivit si neproductiv, sa ma bucur ca un egoist de lucruri carora le percep importanta si frumusetea, fara sa-ncerc sa le ofer si aprecierii altor suflete convertite, chiar daca pe acest traseu ne putem intersecta si cu sensibilitati foarte usor- si paradoxal!- ‘ingretosabile’.
Un pasaj din Spiritul Profetic: „Mesagerii lui Dumnezeu trebuie sa duca mai departe lucrarea facuta de Hristos cat a trait pe acest pamant. Ei trebuie sa se dedice fiecarei ramuri desfasurate de El si trebuie sa le vorbeasca oamenilor, cu seriozitate si sinceritate, despre bogatiile nepatrunse ale cerului si despre comoara Sa nepieritoare.”- Marturii,vol.9,p.130. „…sa duca mai departe lucrarea facuta de Hristos cat a trait pe acest pamant”. Prea mult ne concentram pe misiunea crestina dintr-o perspectiva abstracta, pasibila nesfarsitelor dezbateri analitice carora trebuie sa le facem fata, si prea putin ne consacram pragmatismului vietii reale, care este totusi domeniul in care Fiul omului S-a investit de fapt si a putut spune nelasand nici-o sansa naturalei combativitati umane: „Eu am biruit lumea”! Viata insasi, trairea, si nu doar teoretizarea adevarului, reprezinta biruinta autentica si argumentul de necombatut. Iata, spre ilustrare, un alt mesaj din marturiile Spiritului Profetic: „Noi trebuie să fim canale consacrate, prin care viaţa cerească să se transmită altora. Duhul sfânt trebuie să anime şi să pătrundă întreaga biserică, curăţind şi legând laolaltă inimi. Cei care au fost înmormântaţi cu Hristos în botez trebuie să se ridice la înnoirea vieţii, dând o vie imagine a vieţii lui Hristos. Asupra noastră a fost pusă o sarcină sfântă. Ne-a fost dată însărcinarea: „Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului” (Mat. 28,1920). Voi sunteţi consacraţi lucrării de a face cunoscut Evanghelia mântuirii. Perfecţiunea cerului urmează să fie puterea voastră. Nu numai prin predicarea adevărului, nu numai prin distribuirea de literatură trebuie să fim martori pentru Dumnezeu. Să ne aducem aminte că o viaţă creştină e argumentul cel mai puternic ce poate fi adus în favoarea creştinismului şi că un caracter creştin de mică valoare face mai mult rău în lume decât caracterul omului din lume. Nici toate cărţile scrise nu pot răspunde scopului unei vieţi sfinte. Oamenii vor crede nu ceea ce predică deserventul cultic, ci ceea ce trăieşte biserica. Prea adesea, influenţa predicii ţinute de la amvon e combătută de predica ţinută în viaţa celor care pretind a fi adepţi ai adevărului. Scopul lui Dumnezeu este acela de a Se proslăvi în poporul Său în faţa lumii. El aşteaptă ca aceia care poartă Numele lui Hristos să-L reprezinte în gândire, în cuvânt şi în faptă. Gândurile lor trebuie să fie curate şi cuvintele lor nobile şi înălţătoare, atrăgându-i pe cei din jur tot mai aproape de Mântuitorul. Religia lui Hristos trebuie să fie întreţesută cu tot ceea ce ei fac şi spun.”- Marturii,vol.9,p.20,21. Deci, pentru succesul real al Evangheliei si al nostru ca soli purtatori, cat de importanta este trairea acesteia in insasi viata noastra, si nu doar ‘a vorbi despre’, si asta de obicei doar in cadrul Bisericii. Dar nu doar pentru noi insine este esential de bine, frumos si importantant sa deplasam accentul de pe teoretizare, pe trairea efectiva, in viata personala, a tot ce inseamna Evanghelia, ci in egala masura si pentru „ceilalti”. Un ultim pasaj din Spiritul Profetic ce descrie lucrul acesta: „Dumnezeu priveste la lumea aceasta cu mult interes. El a observat capacitatea fiintelor umane de a sluji. Privind de-a lungul secolelor, El Si-a numarat lucratorii, atat barbati, cat si femei, si le-a pregatit calea, zicand: „Ii voi trimite la ei pe mesagerii Mei si vor vedea o mare lumina rasarind in intuneric. Odata castigati pentru slujirea lui Hristos, ei isi vor folosi spre slava Numelui Meu talentele primite. Vor merge in lume sa lucreze pentr Mine cu avant si devotament. Prin eforturile lor, adevarul va ajunge la mii de oameni in modul cel mai convingator si oamenii orbi din punct de vedere spiritual isi vor recapata vederea si vor vedea mantuirea Mea. Adevarul va deveni atat de clar, incat va putea fi citit chiar si de catre cel care alearga. Vor fi concepute mijloace pentru a ajunge la fiecare inima [o profetizare a internetului si tehnologiei moderne?]. Unele dintre metodele intrebuintate in aceasta lucrare vor fi diferite de metodele utilizate in lucrare in trecut, dar nimeni sa nu blocheze calea prin critici din aceasta cauza.”- Pacific Union Recorder,24apr.1902.
Marion, in bis azs, se fac activitati pt formare de ucenici, si inca cate!!!!
dar se fac activitati pt formare de ucenici pt bis azs si nu pentru Hristos, asta e cu totul altceva, inseamna cu totul altceva, inca nu se intelege asta, si vor fi putini care vor intelege si accepta.
cei care isi insusesc numele de crestin fara sa raspandeasca in jur lumina si fara sa se bucure personal de o experienta cu Hristos, I duc pe ceilalti in eroare.Ipocrizia lor denigreaza marturia crestinilor adevarati.Ei sunt ca niste becuri nefunctionale, au forma , dimensiunile si componentele potrivite, seamana foarte bine cu becurile functionale.Insa in momentul in care sunt conectate la electricitate, se dovedesc a fi niste simple globuri de sticla..BISERICILE SUNT PLINE DE ASTFEL DE CRESTINI CU NUMELE.(comentarii pt instructor)