O viaţă ca a lui Hristos
Studiul VII – Trimestrul III
Sâmbătă , 9 august 2014
Pentru studiul din această săptămână, citeşte: Matei 9:36; 25:31-46; Marcu 10:21; Luca 6:32-35; 10:30-37; Ioan 15:4-12.
Sabat după-amiază
Textul de memorat: „Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiţi unii pe alţii; cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii.” (Ioan 13:34)
Porunca aceasta de a ne iubi unii pe alţii nu este consemnată pentru prima dată în Noul Testament, ci în Vechiul Testament. Dumnezeu le-a poruncit evreilor să îl iubească pe aproapele lor şi chiar pe străinii din mijlocul lor aşa cum se iubeau pe ei înşişi (vezi Leviticul 19:18,34).
Atunci de ce declară Domnul Isus că porunca Sa este nouă? Pentru că ne oferă un nou etalon: „Cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii.” Înainte de întruparea Sa, oamenii nu cunoşteau dragostea lui Dumnezeu decât parţial, pe când, după venirea Sa în lume, au cunoscut-o în mod real şi complet.
„Dragostea era mediul în care Hristos Se mişca, umbla şi lucra. El a venit ca să cuprindă lumea în braţele iubirii Sale. (…) Noi trebuie să urmăm exemplul lăsat de Hristos şi să Îl luăm ca model până când vom avea unii pentru alţii aceeaşi dragoste pe care a arătat-o El faţă de noi.” – Ellen G. White, Our Father Cares, p. 27
Săptămâna aceasta, pe măsură ce vom studia viaţa plină de bunătate, de tact şi de compasiune a Domnul Hristos, inimile noastre vor fi atinse şi modelate de acest principiu al dragostei, care este semnul distinctiv al creştinismului autentic.
Un proiect pentru inima ta – Biruiește răul prin bine
„Hristos a fost amabil chiar faţă de persecutorii Săi; şi urmaşii Săi vor manifesta acelaşi spirit. Priviţi-l pe Pavel (…). Cuvântarea sa ţinută înaintea lui Agripa este atât o ilustrare a adevăratei politeţi, cât şi o lecţie de elocvenţă.” – Ellen G. White, Divina vindecare, p. 463
Meditează, roagă-te și acţionează!
*
*****
STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL II
Ezechiel 43
1. M-a dus la poartă, la poarta dinspre răsărit. 2. Şi iată că slava Dumnezeului lui Israel venea de la răsărit. Glasul Său era ca urletul unor ape mari, şi pământul strălucea de slava Sa. 3. Vedenia aceasta semăna cu aceea pe care o avusesem când venisem să nimicesc cetatea; şi vedeniile acestea semănau cu aceea pe care o avusesem lângă râul Chebar. Şi am căzut cu faţa la pământ. 4. Slava Domnului a intrat în Casă pe poarta dinspre răsărit. 5. Atunci, Duhul m-a răpit şi m-a dus în curtea dinăuntru. Şi Casa era plină de slava Domnului! 6. Am auzit pe cineva vorbindu-mi din Casă, şi un om stătea lângă mine. 7. El mi-a zis: „Fiul omului, acesta este locul scaunului Meu de domnie, locul unde voi pune talpa picioarelor Mele; aici voi locui veşnic în mijlocul copiilor lui Israel! Casa lui Israel şi împăraţii lor nu-Mi vor mai pângări Numele Meu cel sfânt prin curviile lor şi prin trupurile moarte ale împăraţilor lor la moartea lor, 8. ca atunci când îşi puneau pragul lor lângă pragul Meu, stâlpii lor lângă stâlpii Mei, şi nu era decât un zid între Mine şi ei. Aşa au pângărit ei Numele Meu cel sfânt cu urâciunile pe care le-au săvârşit; de aceea i-am mistuit în mânia Mea. 9. Acum vor depărta de la Mine curviile lor şi trupurile moarte ale împăraţilor lor, şi voi locui veşnic în mijlocul lor. 10. Tu însă, fiul omului, arată Templul acesta casei lui Israel; ei să-i măsoare planul şi să roşească de nelegiuirile lor. 11. Dacă vor roşi de toată purtarea lor, arată-le chipul Casei acesteia, întocmirea ei, ieşirile şi intrările ei, toate planurile şi toate legile ei; zugrăveşte-le-o sub ochi, ca să păzească toate planurile ei, toate poruncile ei şi toate orânduirile ei, şi să facă întocmai după ele. 12. Aceasta este legea privitoare la Casă. Pe vârful muntelui, tot locul pe care-l va cuprinde ea este preasfânt. Iată, aceasta este legea asupra Casei. 13. Iată măsurile altarului, în coţi; fiecare cot era cu o palmă mai lung decât cotul obişnuit. Temelia era înaltă de un cot şi lată de un cot; şi pervazul dimprejur avea o lăţime de un lat de mână; aceasta era propteaua altarului. 14. De la temelia de pe pământ până la pervazul de jos erau doi coţi şi o lăţime de un cot; şi de la pervazul cel mic până la cel mare erau patru coţi şi un cot lăţime. 15. Altarul avea o vatră de patru coţi; şi din vatra altarului se înălţau patru coarne. 16. Vatra altarului avea o lungime de doisprezece coţi, o lăţime de doisprezece coţi, şi cu cele patru laturi ale lui făcea un pătrat. 17. Pervazul avea paisprezece coţi lungime pe paisprezece coţi lăţime, în cele patru laturi ale lui; marginea de sus era de o jumătate de cot; temelia era lată de un cot de jur împrejur şi treptele erau îndreptate spre răsărit.” 18. El mi-a zis: „Fiul omului, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Iată legile cu privire la altar, pentru ziua când îl vor face, ca să aducă pe el arderi de tot şi să stropească sângele. 19. Să dai preoţilor, leviţilor, care sunt din sămânţa lui Ţadoc şi care se apropie de Mine ca să-Mi slujească, zice Domnul Dumnezeu, un viţel pentru jertfa de ispăşire. 20. Să iei din sângele lui şi să ungi cele patru coarne ale altarului, cele patru colţuri ale pervazului şi marginea care-l înconjoară; să cureţi astfel altarul şi să faci ispăşire pentru el. 21. Să iei viţelul pentru ispăşire şi să-l ardă într-un loc anume lângă Casă, afară din Sfântul Locaş. 22. În ziua a doua, să aduci ca jertfă de ispăşire un ţap fără cusur, ca să cureţe altarul, cum l-au curăţat cu viţelul. 23. După ce vei isprăvi de făcut ispăşirea, să aduci un viţel fără cusur şi un berbec din turmă fără cusur. 24. Să-i aduci înaintea Domnului; preoţii să-i presare cu sare şi să-i aducă Domnului ca ardere de tot. 25. Timp de şapte zile să jertfeşti în fiecare zi un ţap ca jertfă de ispăşire; să jertfească şi un viţel şi un berbec din turmă, amândoi fără cusur. 26. Timp de şapte zile vor face ispăşirea şi curăţarea altarului, şi-l vor sfinţi astfel. 27. După ce se vor împlini aceste zile, de la ziua a opta înainte, preoţii să aducă pe altar arderile voastre de tot şi jertfele voastre de mulţumire. Şi vă voi fi binevoitor, zice Domnul Dumnezeu.” Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
Domnul spune: „Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiţi unii pe alţii; cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii.”
Mai departe Ioan spune: „Căci dragostea de Dumnezeu stă în păzirea poruncilor Lui. Şi poruncile Lui nu sunt grele”.(1 Ioan 5:3)
Intrebare:
– Porunca aceasta de „a iubi” este prea grea sau e usoara?
– Ce inseamna „a iubi”?
Pentru a înțelege ce înseamnă „a iubi” trebuie să privim la exemplul Celui care este dragoste.
Cred că in primul rând iubirea este sacrificiu de sine apoi tot restul care urmează.
Pacea Domnului Isus Hristos sa fie in inima ta, Sorin.
Jertfirea de sine e unitatea de masura a dragostei, dupa standardul Cerului. Si e greu sau usor saimplinesti porunca in functie de ce si cat esti dispus sa jertfesti.
„Spiritul darniciei este spiritul cerului. Pe cruce este descoperita dragostea gata de sacrificiu a lui Hristos. El a dat tot ce a avut si apoi S-a dat pe Sine, ca omul sa poata fi mantuit.”- EGWhite,RH3oct.1907.
Un deosebit exemplu in care se vede biruinta raspunsului iubirii omului care a inteles si apreciat iubirea divina este descris in HLL, cap.”Trebuie ca El sa creasca”,p.143: „Din fire, Ioan avea defectele şi slăbiciunile caracteristice oamenilor, dar atingerea iubirii dumnezeieşti îl transformase… Fiindcă privise în credinţă la Mântuitorul, Ioan se ridicase până la înălţimea lepădării de sine. El nu căutase să-i atragă pe oameni la sine, ci să înalţe sufletele lor mai sus şi tot mai sus, până ce ele vor găsi odihnă la Mielul lui Dumnezeu. El nu fusese decât un glas, un strigăt în pustie. Acum, cu bucurie, el a acceptat tăcerea şi rămânerea în umbră, ca ochii tuturor să poată fi îndreptaţi către Lumina vieţii.” Cine se consacra astazi soliei adventului cu aceeasi hotarare ca Ioan, chiar daca tot ce poate realiza este doar ‘un strigat in pustie’, face o lucrare la fel de importanta ca a antemergatorului primei veniri. Si pe Ioan, asa cum se poate intampla si cu noi, „…atingerea iubirii dumnezeesti il transformase”! Asa ca am putea spune: daca atingerea sperantei invioreza, atigerea credintei vindeca, iar atingerea iubirii… transforma!