Legea lui Dumnezeu şi Legea lui Hristos
Studiul VIII – Trimestrul II
Sâmbătă , 17 mai 2014
Pentru studiul din această săptămână, citește: Matei 19:16-22; Ioan 5:30; 13:34,35; Galateni 6:1-5; Faptele apostolilor 17:31.
Sabat după-amiază
Textul de memorat: „Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne în dragostea Mea, după cum și Eu am păzit poruncile Tatălui Meu și rămân în dragostea Lui.” (Ioan 15:10)
În majoritatea statelor lumii există o anumită ierarhie a legilor. Pe poziţia cea mai înaltă în această ierarhie se află legile emise de guvern, care trebuie respectate de întreaga populaţie a statului respectiv. Mai sunt apoi legile teritoriale, care îi privesc pe locuitorii dintr-o anumită regiune. Iar în final, mai sunt și legile locale, valabile în unităţile teritoriale mai mici. Fiecare subîmpărţire teritorială poate emite legi relevante pentru locuitorii ei, dar nu poate emite o lege care să intre în conflict cu legile naţionale. Există cazuri în care o anumită lege poate fi aplicată diferit în funcţie de context, însă aplicarea nu trebuie să se abată de la spiritul legii.
În calitatea sa de Conducător suprem al universului, Dumnezeul Creator a stabilit anumite legi pentru toate făpturile pe care le-a creat. Când a ales de bunăvoie să Se facă asemenea oamenilor, Domnul Hristos a acceptat să ducă o viaţă de ascultare de Tatăl Său și de poruncile Sale (Filipeni 2:5-11). De aceea, toate învăţăturile lui Hristos, perspectiva pe care a oferit-o asupra Legii și chiar porunca „nouă” pe care a dat-o, au fost în armonie deplină cu Legea Tatălui.
Filipeni 2
5. Să aveţi în voi gândul acesta care era şi în Hristos Isus: 6. El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuşi n-a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, 7. ci S-a dezbrăcat pe Sine însuşi şi a luat un chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor. 8. La înfăţişare a fost găsit ca un om, S-a smerit şi S-a făcut ascultător până la moarte, şi încă moarte de cruce. 9. De aceea şi Dumnezeu L-a înălţat nespus de mult şi I-a dat Numele care este mai presus de orice nume; 10. pentru ca, în Numele lui Isus, să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pământ şi de sub pământ, 11. şi orice limbă să mărturisească, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Hristos este Domnul.Un proiect pentru inima ta
Pentru meditaţie și rugăciune
„Combinaţi afecţiunea cu autoritatea, bunătatea și compasiunea cu restricţiile hotărâte. Dăruiţi-le copiilor voștri din ceasurile voastre de răgaz. (…) Cultivaţi prietenia cu ei, mai ales cu fiii voștri. În acest fel, veţi fi o puternică influenţă spre bine.” – Ellen G. White, Divina vindecare, p. 365
*
******
STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL II
Ieremia 16
1. Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 2. „Să nu-ţi iei nevastă şi să n-ai în locul acesta nici fii nici fiice! 3. Căci aşa vorbeşte Domnul despre fiii şi fiicele care se vor naşte în locul acesta, despre mamele care-i vor naşte şi despre taţii lor care le vor da naştere în ţara aceasta: 4. vor muri doborâţi de boala rea. Nimeni nu-i va plânge, nici nu-i va îngropa, ci vor fi ca un gunoi pe pământ; vor pieri de sabie şi de foamete; şi trupurile lor moarte vor sluji ca hrană păsărilor cerului şi fiarelor pământului.” 5. Căci aşa vorbeşte Domnul: „Să nu intri în nicio casă de jale, să nu plângi în ea şi nici să nu te boceşti cu ei, căci Mi-am luat înapoi de la poporul acesta pacea Mea, zice Domnul, bunătatea şi îndurarea Mea. 6. Şi mari şi mici, toţi vor muri în ţara aceasta şi nu vor fi îngropaţi: nimeni nu-i va plânge, nimeni nu-şi va face tăieturi din pricina lor şi nu se va rade pentru ei. 7. Nimeni nu le va pune masa în timpul jelirii ca să-i mângâie pentru cel mort; şi nimeni nu le va întinde paharul mângâierii pentru tatăl sau pentru mama lor. 8. Să nu intri nici într-o casă de petrecere ca să te aşezi cu ei, să mănânci şi să bei.” 9. Căci aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: „Iată, voi face să înceteze în locul acesta, sub ochii voştri şi în zilele voastre, strigătele de bucurie şi strigătele de veselie, cântecele mirelui şi cântecele miresei. – 10. Când vei vesti poporului acestuia toate aceste lucruri, ei îţi vor zice: „Pentru ce ne ameninţă Domnul cu toate aceste mari nenorociri? Ce nelegiuire şi ce păcat am făcut împotriva Domnului Dumnezeului nostru?” 11. Atunci să le răspunzi: „Părinţii voştri M-au părăsit, zice Domnul, s-au dus după alţi dumnezei, le-au slujit şi s-au închinat înaintea lor; iar pe Mine M-au părăsit şi n-au păzit Legea Mea! 12. Şi voi aţi făcut şi mai rău decât părinţii voştri; căci iată că fiecare umblaţi după pornirile inimii voastre rele şi nu M-ascultaţi. 13. De aceea, vă voi muta din ţara aceasta într-o ţară pe care n-aţi cunoscut-o nici voi, nici părinţii voştri; şi acolo veţi sluji altor dumnezei, zi şi noapte, căci nu vă voi ierta! 14. De aceea, iată, vin zile, zice Domnul, când nu se va mai zice: „Viu este Domnul care a scos din ţara Egiptului pe copiii lui Israel!” 15. Ci se va zice: „Viu este Domnul care a scos pe copiii lui Israel din ţara de la miazănoapte şi din toate ţările unde-i izgonise!” Căci îi voi aduce înapoi în ţara lor, pe care o dădusem părinţilor lor. 16. Iată, trimit o mulţime de pescari, zice Domnul, şi-i vor pescui; şi după aceea, voi trimite o mulţime de vânători, şi-i vor vâna pe toţi munţii şi pe toate dealurile, şi în crăpăturile stâncilor. 17. Căci ochii Mei sunt cu luare aminte la toate căile lor; ele nu sunt ascunse înaintea feţei Mele, şi nelegiuirea lor nu este ascunsă de privirile Mele. 18. De aceea, le voi răsplăti mai întâi îndoit nelegiuirea şi păcatul lor, pentru că Mi-au spurcat ţara, pentru că Mi-au umplut moştenirea cu trupurile moarte ale jertfelor aduse idolilor lor şi cu urâciunile lor.” – 19. Doamne, tăria, cetăţuia şi scăparea mea în ziua necazului! Neamurile vor veni la Tine de la marginile pământului şi vor zice: „Părinţii noştri n-au moştenit decât minciună, idoli deşerţi care nu sunt de niciun ajutor! 20. Cum poate omul să-şi facă dumnezei care nu sunt dumnezei?” – 21. „De aceea, iată că le arăt de data aceasta şi-i fac să ştie puterea şi tăria Mea; şi vor cunoaşte că numele Meu este Domnul. Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
de fapt e o singura lege. . .
si acest studiu…nu se potriveste cu toate tarile…cel putin partea introductiva…
voia LUI este sfintirea noastra!
Dragi prieteni de studiu biblic si spiritual, draga I. D. Mitu,
cu totii suntem foarte influentati de spiritele mondene ‘in voga’. Nonconformismul pare sa demonstreze originalitate, iar pretentia de emancipare speram sa sugereze autenticitate. Iar daca confirmarile sperate intarzie sa apara, eforturile noastre se transforma in competitie, apologie, critica (uneori chiar… ‘inalta critica’).
Dar, cu totii avem datoria sa veghem asupra noastra insine, asa ca sa ne exprimam si sa ne manifestam in armonie deplina cu Adevarul (sa nu uitam ca cea mai ‘coapta’ forma a rodului Spiritului Sfant este stapanirea de sine).
Sa privim cum se exprime E.G.White in ceea ce priveste perspectiva descrisa de partea introductiva a acestui studiu: „Intrebarea pusa lui Hristos („Bunule Invatator, ce sa fac ca sa mostenesc viata vesnica?”) se referea la intreaga conduita a vietii si, in raspunsul Sau, Isus a descoperit planul de mantuire. El i-a aratat tanarului cine era in realitate, asezandu-i inainte standardul moral al neprihanirii. Tanarul credea ca intelege toate cerintele Legii. El pusese intrebarea: „Ce-mi mai lipseste?”(Mat.19:20. El era satisfacut cu moralitatea lui, isi punea increderea in evlavia lui, se gandea ca era de-asupra mediei si ca, daca nu era chiar desavarsit, era foarte aproape de desavarsire. El era dornic sa primeasca invatatura, daca era nevoie, ca sa fie desavarsit prin el insusi. Hristos i-a dezvaluit faptul ca el construia pe neprihanirea personala. I-a aratat ca ducea lipsa de cunoasterea legii si de practicarea ei. Iubirea de sine si iubirea de lume erau o bariera care statea intre el si Hristos; numai Isus putea indeparta acest impediment.Tanarul nu se cunostea pe sine pana atunci, nu isi daduse seama cat de mult idolatriza comorile pamantesti. Dar i-a fost oferita ocazia de a-si intrebuinta talantii comorilor pamantesti pentru a face bine, pentru a le aduce binecuvantare celor nevoiasi, strangandu-si astfel o comoara nepieritoare in cer. I s-a oferit privilegiul de a alege fie sa-L urmeze pe Invatatorul despre care afirmase ca era bun si pe care Il admira in mod real, fie sa se prinda de posesiunile lui pamantesti si sa piarda viata vesnica. El nu a inteles cat de putina dragoste avea fata de aproapele lui si nici cat de mult insemnau pentru el posesiunile pamantesti pana cand nu i s-a cerut sa se desparta de ele. El a plecat foarte intristat. A ales mai degraba averea decat tovarasia lui Isus. A ales mai degraba comoara pamanteasca decat comorile care ii fusesera fagaduite in cer. A iubit lucrurile trecatoare ale acestei vieti, si nu viata eterna. -Review and Herald,28martie1893.
Cat priveste afirmatia ca „acest studiu… nu se potriveste cu toate tarile”, Intelepciunea a avertizat din timp ca „ce este stramb… nu se poate indrepta”-Ecl.1:15.
Câți dintre noi, oare, nu il părăsim pe Isus neaflandu-ne in poziția tânărului bogat nici din punctul de vedere al bogatiei nici din cel al evlaviei personale. Îi întoarcem spatele Singurului Mântuitor pentru infinit mai puțin. Uneori pt plăcerea de a ne bârfi aproapele, alteori pt placerea de a ne considera altceva decât un bulgare de lut.
Uneori chiar e nevoie de un ‘liber arbitru’, si sunt situatii cand rolul acesta poate fi interpretat intr-o maniera doar relativ obiectiva, cand in joc sunt valori tot… relative. Dar cand ne aflam pe taramul sfinteniei, cand trebuie pregatita calea Adevarului, ‘coordonatele’ indica doar excelenta, ‘jucatorii’ sunt impecabil informati, antrenati, pregatiti, iar Liberul Arbitru este Cel Absolut Obiectiv.
Ceea ce eu as vrea sa transmit cu toata modestia, dragii mei prieteni, este ca pentru tot ceea ce inseamna adventismul, inclusiv scoala de sabat si pana la comentariile noastre de aici, exista chemarea incadrarii dupa ‘coordonatele’ pe care am incercat sa le descriu mai sus. Altfel vom intelege din ce in ce mai putin ca impulsurile noastre de afirmare sunt doar subiectivism.
„Preaiubitilor, sa nu dati crezare oricarui duh; ci sa cercetati duhurile, daca sunt de la Dumnezeu; caci in lume au iesit multi proroci mincinosi. Duhul lui Dumnezeu să-L cunoașteți după aceasta: Orice duh, care mărturisește că Isus Hristos a venit în trup, este de la Dumnezeu”. (1Ioan.4:1-2)
de ce a pus dumnezeu legi universului ,daca a creat faptui perfect in dragoste si bunatate.legi avem noi care am ales pacatu.legile sunt facute pt cineva care a calcat stramb ,si ca urmare se fac niste legi.