Realizarea unităţii
Studiul 7 – Trimestrul III
Joi , 15 august 2013
Pe măsură ce ne apropiem mai mult de Domnul Isus, ne apropiem mai mult unii de alţii şi privim lucrurile din perspectivă spirituală. Duhul Sfânt ne dă capacitatea de a ne raporta altfel la ceilalţi. Prin prisma harului lui Hristos, acum vedem altfel lucrurile mărunte care altădată ne deranjau. Vechile simţăminte de antipatie sunt abandonate în lumina strălucitoare a îndurării Sale. Pe cât posibil, vechile certuri şi dispute sunt înlăturate, iar barierele sunt dărâmate. Relaţiile dintre noi sunt vindecate prin Evanghelie.
În Ziua Cincizecimii, când Duhul Sfânt a fost revărsat pe deplin peste ucenici, atitudinea lor unul faţă de altul s-a schimbat radical. În lumina care vine de la cruce, ei s-au privit altfel unii pe alţii.
„Fiecare creştin vedea în fratele său o descoperire a iubirii şi a bunăvoinţei divine. Un singur interes îi stăpânea pe toţi; un singur subiect însufleţitor le absorbise pe toate celelalte. Năzuinţa credincioşilor era să descopere asemănarea cu caracterul lui Hristos şi să lucreze pentru extinderea Împărăţiei Sale.” – Ellen G. White, Faptele apostolilor, p. 48
5. Ce practici ale creştinilor au favorizat unitatea bisericii din primul secol? Cum au reuşit ele să instaureze şi să menţină armonia dintre ei? Matei 18:16-20; Faptele 1:14; 12:5,12; 6:7; Matei 28:16-20.
Matei 18
16. Dar, dacă nu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi inşi, pentru ca orice vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori. 17. Dacă nu vrea să asculte de ei, spune-l bisericii; şi, dacă nu vrea să asculte nici de biserică, să fie pentru tine ca un păgân şi ca un vameş. 18. Adevărat vă spun că orice veţi lega pe pământ va fi legat în cer; şi orice veţi dezlega pe pământ va fi dezlegat în cer. 19. Vă mai spun iarăşi că, dacă doi dintre voi se învoiesc pe pământ să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl Meu care este în ceruri. 20. Căci acolo unde sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, sunt şi Eu în mijlocul lor.”Fapte 1
14. Toţi aceştia stăruiau cu un cuget în rugăciune şi în cereri, împreună cu femeile şi cu Maria, mama lui Isus, şi cu fraţii Lui.Fapte 12
5. Deci Petru era păzit în temniţă, şi biserica nu înceta să înalţe rugăciuni către Dumnezeu pentru el. 12. După ce şi-a dat bine seama de cele întâmplate, s-a îndreptat spre casa Mariei, mama lui Ioan, zis şi Marcu, unde erau adunaţi mulţi laolaltă şi se rugau.Fapte 6
7. Cuvântul lui Dumnezeu se răspândea tot mai mult, numărul ucenicilor se înmulţea mult în Ierusalim, şi o mare mulţime de preoţi veneau la credinţă.Matei 28
16. Cei unsprezece ucenici s-au dus în Galileea, pe muntele unde le poruncise Isus să meargă. 17. Când L-au văzut ei, I s-au închinat, dar unii s-au îndoit. 18. Isus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei şi le-a zis: „Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ. 19. Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. 20. Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului.” Amin.Nu este suficient să ne dorim unitatea şi să sperăm că ea se va realiza. Membrii bisericii din Noul Testament au făcut mai mult decât atât: ei s-au rugat împreună şi au stat de vorbă; au studiat Cuvântul lui Dumnezeu împreună şi au dat mărturie despre credinţa lor. Rugăciunea, studiul Bibliei şi mărturia personală sunt factorii-cheie care generează, favorizează şi susţin unitatea bisericii. Când ne rugăm unii pentru alţii, relaţiile dintre noi sunt mai apropiate. Când participăm la lucrarea de evanghelizare ne simţim mai uniţi, mai strâns legaţi unii de alţii. Biserica vie, dinamică, unită şi revigorată este biserica ai cărei membri se roagă împreună, studiază Cuvântul lui Dumnezeu şi lucrează pentru comunitatea în care se găsesc.
Ce forţe ameninţă unitatea bisericii tale locale sau chiar unitatea bisericii, în ansamblu? De ce este important să identificăm aceste forţe şi să ştim cum să le abordăm?
*******
STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL III
Psalmii 8
1. Doamne Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul! Slava Ta se înalţă mai presus de ceruri. 2. Din gura copiilor şi a celor ce sug la ţâţă, Ţi-ai scos o întăritură de apărare împotriva potrivnicilor tăi, ca să astupi gura vrăjmaşului şi omului cu dor de răzbunare. 3. Când privesc cerurile – lucrarea mâinilor Tale – luna şi stelele pe care le-ai făcut, 4. îmi zic: Ce este omul, ca să Te gândeşti la el? Şi fiul omului, ca să-l bagi în seamă? 5. L-ai făcut cu puţin mai prejos decât Dumnezeu şi l-ai încununat cu slavă şi cu cinste. 6. I-ai dat stăpânire peste lucrurile mâinilor Tale, toate le-ai pus sub picioarele lui: 7. oile şi boii laolaltă, fiarele câmpului, 8. păsările cerului şi peştii mării, tot ce străbate cărările mărilor. 9. Doamne Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul! Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
