Studiu suplimentar

Studiul 3 – Trimestrul II

Vineri , 19 aprilie 2013

Soarele  apune la ora 20:05

 

Numele Ioel era foarte răspândit în vremurile biblice şi înseamnă „Domnul este Dumnezeu”. Numele acesta se potriveşte cu tema generală a cărţii: Numai Dumnezeu este cu totul sfânt şi drept, iar lucrarea Sa pe pământ este suverană. Istoria poporului Său, dar şi istoria celorlalte popoare, se află în mâinile Lui. Viaţa fiecărui om se află în mâinile Lui.

„Problemele capitale ale veşniciei ne cer ceva mai mult decât o religie imaginară, o religie a cuvintelor şi a formelor, unde adevărul este ţinut în curtea de afară. Dumnezeu cheamă la redeşteptare şi reformă. Cuvintele Bibliei, şi numai ale Bibliei, să fie auzite de la amvon. Dar Biblia a fost jefuită de puterea ei, iar urmarea se vede în scăderea nivelului vieţii spirituale. În multe predici de astăzi nu se mai vede acea manifestare divină, care trezeşte conştiinţa şi care aduce viaţă sufletului. Ascultătorii nu pot zice: «Nu ne ardea inima în noi când vorbea pe drum şi ne deschidea Scripturile?» (Luca 24:32). Sunt mulţi aceia care strigă după Dumnezeul cel viu, tânjind după prezenţa divină. Lăsaţi Cuvântul lui Dumnezeu să vorbească inimii. Faceţi ca aceia care au auzit numai tradiţie, teorii şi maxime omeneşti să audă glasul Aceluia care poate înnoi sufletul spre viaţă veşnică.” – Ellen G. White, Profeţi şi regi, p. 626

Întrebări pentru discuţie:

1. În ce privinţe este valabil mesajul lui Ioel şi în dreptul nostru, al celor care trăim în acest timp al sfârşitului, când urmează să aibă loc evenimente grave care ne vor trezi la realitate?

2. Citeşte cartea lui Ioel în întregime şi răspunde la următoarea întrebare: În ce măsură se aplică mesajul lui Ioel generaţiei sale şi în ce măsură are o aplicaţie viitoare?

3. Cartea lui Ioel descrie binecuvântările care aveau să fie revărsate peste poporul lui Dumnezeu. Se face aici o distincţie între binecuvântările materiale şi cele spirituale? Dacă da, care?

4. Cum ne ajută tema marii lupte să înţelegem nenorocirile şi calamităţile cu care se confruntă lumea noastră?

5. Citatul din Ellen White de la secţiunea de vineri a studiului aminteşte despre o „religie imaginară”. Ce ar putea să însemne o religie imaginară? Cum ştim dacă religia noastră este reală sau imaginară?

================================================================

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL II

 2 Cronici 1

1. Solomon, fiul lui David, s-a întărit în domnie; Domnul Dumnezeul lui a fost cu el; şi l-a înălţat din ce în ce mai mult.

2. Solomon a poruncit întregului Israel, căpeteniilor peste mii şi sute, judecătorilor, mai marilor întregului Israel, căpeteniilor caselor părinteşti;

3. şi Solomon s-a dus cu toată adunarea la înălţimea de la Gabaon. Acolo se afla Cortul întâlnirii lui Dumnezeu, făcut în pustiu de Moise, robul Domnului.

4. Dar chivotul lui Dumnezeu fusese mutat de David din Chiriat-Iearim la locul pe care i-l pregătise, căci îi întinsese un Cort la Ierusalim.

5. Tot acolo se afla, înaintea Cortului Domnului, altarul de aramă pe care-l făcuse Beţaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur.

6. Solomon şi adunarea au căutat pe Domnul. Şi acolo, pe altarul de aramă care era înaintea Cortului întâlnirii, a adus Solomon Domnului o mie de arderi de tot.

7. În timpul nopţii, Dumnezeu S-a arătat lui Solomon şi i-a zis: „Cere ce vrei să-ţi dau.”

8. Solomon a răspuns lui Dumnezeu: „Tu ai arătat o mare bunăvoinţă tatălui meu, David, şi m-ai pus să domnesc în locul lui.

9. Acum, Doamne Dumnezeule, împlinească-se făgăduinţa Ta făcută tatălui meu David, fiindcă m-ai pus să domnesc peste un popor mare la număr, ca pulberea pământului!

10. Dă-mi, dar, înţelepciune şi pricepere, ca să ştiu cum să mă port în fruntea acestui popor! Căci cine ar putea să judece pe poporul Tău, pe poporul acesta atât de mare?”

11. Dumnezeu a zis lui Solomon: „Fiindcă dorinţa aceasta este în inima ta, fiindcă nu ceri nici bogăţii, nici averi, nici slavă, nici moartea vrăjmaşilor tăi, nici chiar o viaţă lungă, ci ceri pentru tine înţelepciune şi pricepere ca să judeci pe poporul Meu, peste care te-am pus să domneşti,

12. înţelepciunea şi priceperea îţi sunt date. Îţi voi da, pe deasupra, bogăţii, averi şi slavă, cum n-a mai avut niciodată niciun împărat înaintea ta şi cum nici nu va mai avea după tine.”

13. Solomon s-a întors la Ierusalim, după ce a părăsit înălţimea de la Gabaon şi Cortul întâlnirii. Şi a domnit peste Israel.

14. Solomon a strâns care şi călărime; avea o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care i-a aşezat în cetăţile unde ţinea carele şi la Ierusalim lângă împărat.

15. Împăratul a făcut argintul şi aurul tot atât de obişnuite la Ierusalim ca pietrele, şi cedrii tot atât de obişnuiţi ca sicomorii care cresc în câmpie.

16. Solomon îşi aducea caii din Egipt; o ceată de negustori ai împăratului se duceau şi-i luau în cete pe un preţ hotărât;

17. se duceau şi aduceau din Egipt un car cu şase sute de sicli de argint, şi un cal, cu o sută cincizeci de sicli. Tot aşa aduceau şi pentru toţi împăraţii hetiţilor şi pentru împăraţii Siriei.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO