Sabatul şi natura

Studiul 10

Marți , 5 martie 2013

 

După cum am văzut, conceptul de isprăvnicie (în contextul preocupării faţă de planeta noastră) este legat în mod direct de recunoaşterea faptului că lumea a fost creată de Dumnezeu. Convingerile acestea vor avea o influenţă asupra convingerilor noastre despre atitudinea pe care ar trebui să o avem faţă de ceea ce a creat Dumnezeu.

În viziunea unora, natura creată de Dumnezeu trebuie exploatată, întrebuinţată, chiar devastată dacă acest lucru este necesar pentru împlinirea dorinţelor şi nevoilor noastre. Alţii, dimpotrivă, se închină unor lucruri sau fiinţe create (vezi Romani 1:25). Dar, dincolo de acestea, există concepţia biblică care ar trebui să ne ofere o perspectivă echilibrată asupra modului în care să ne raportăm la lumea creată de Domnul pentru noi.

Romani 1

25. căci au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu şi au slujit şi s-au închinat făpturii în locul Făcătorului, care este binecuvântat în veci! Amin.

5. Citeşte Exodul 20:8-11. Ce legătură are porunca a patra cu statutul nostru de administratori ai pământului?

Exodul 20

8. Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti.

9. Să lucrezi şase zile şi să-ţi faci lucrul tău.

10. Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta.

11. Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea, şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o.

„Dumnezeu a pus deoparte Sabatul zilei a şaptea ca monument veşnic care serveşte la comemorarea actului Său creator şi a actului de aducere la existenţă a lumii. Prin faptul că se odihnesc în această zi, adventiştii de ziua a şaptea reafirmă sensul special al relaţiei omului cu Creatorul şi cu ceea ce a creat El. Respectarea Sabatului subliniază importanţa relaţiei noastre cu mediul, în ansamblu.” (Fragment din „Caring for Creation – A Statement on the Environment”)

Sabatul ne îndreaptă atenţia spre faptul că Dumnezeu a creat omul şi lumea în care noi locuim şi prin aceasta ne aduce aminte neîntrerupt că nu suntem nişte fiinţe în întregime independente, care le pot face tot ce vor altor oameni sau lumii înconjurătoare. Sabatul ar trebui să ne înveţe că noi suntem ispravnici şi că statutul acesta presupune anumite obligaţii. Şi, după cum se afirmă în porunca a patra, obligaţiile acestea se referă şi la modul în care ne purtăm cu cei aflaţi în subordinea noastră.

Gândeşte-te cum te porţi cu ceilalţi oameni, în special cu cei aflaţi în subordinea ta. Îi tratezi cu respect, cu corectitudine şi „cu har”? Sau profiţi de puterea pe care o ai asupra lor? Dacă profiţi de poziţia ta, atunci adu-ţi aminte că într-o zi va trebui să răspundem pentru toate acţiunile noastre.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO