Apocalipsa şi Dumnezeul pe care ea Îl descoperă

Studiul 2

Sambata , 6 octombrie 2012

 

Pentru studiul din săptămâna aceasta, citeşte: 2 Petru 1:19-21; 2 Timotei 3:16,17; Deuteronomul 6:4; Matei 28:19; Evrei 11:6; Exodul 3:1-14.

Sabat după-amiază

Text de memorat: „După ce a vorbit în vechime părinţilor noştri prin proroci, în multe rânduri şi în multe chipuri, Dumnezeu, la sfârşitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul, pe care L-a pus moştenitor al tuturor lucrurilor şi prin care a făcut şi veacurile. (Evrei 1:1,2)

Gândul central: Este important să înţelegem cum funcţionează inspiraţia biblică, dar mai important este să Îl cunoaştem pe Dumnezeul descoperit prin intermediul acestei inspiraţii.

„Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui” (Psalmii 19:1). Cât de adevărate sunt aceste cuvinte! Totuşi ceea ce nu spun ele este că Dumnezeu ne iubeşte, că Fiul Său a murit pentru noi şi că lucrează activ pentru a ne salva de consecinţele alegerilor noastre păcătoase.

Ideea centrală este aceea că, deşi Îl putem cunoaşte pe Dumnezeu şi din alte surse, sursa principală este Biblia. Există câteva adevăruri mari, în special cele legate de natura lui Dumnezeu şi de activitatea Sa în lumea noastră, despre care nu am şti nimic dacă nu ne-ar fi fost descoperite. După cum am văzut deja, cu toate că oamenii sunt într-o anumită măsură conştienţi de lupta dintre bine şi rău, ei nu ar avea o concepţie clară despre ea dacă nu ar fi prezentată în Scriptură!

Săptămâna aceasta, ne vom îndrepta atenţia spre două subiecte: mai întâi, vom studia ce spune Biblia despre ea însăşi şi despre felul în care a fost inspirată; apoi, vom vedea ce ne învaţă ea despre Dumnezeul care a inspirat-o.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO